Cum profită extrema dreaptă de vulnerabilitatea sistemică a rețelelor sociale (analiză)

Campania prezidențială din Franța a intrat în faza finală, iar Emmanuel Macron și Marine Le Pen se pregătesc acum pentru dezbaterea finală, care va avea loc pe 20 aprilie, cu patru zile înainte de vot. Între timp, pe rețelele de socializare, cele două tabere duc un război aprig pentru a-și unifica electoratul și pentru a atrage un număr maxim de susținători. 

Acest adevărat război digital este analizat îndeaproape de organizația americană Reset Tech, specializată în comportamentul online, într-un nou studiu care scoate în evidență exagerările susținătorilor extremei drepte și platformele care "le promovează conținutul". France 24 a stat de vorbă cu unul dintre autori, Théophile Lenoir, care este, de asemenea, cercetător la think tank-ul liberal Institut Montaigne:

France 24: Studiul dumneavoastră măsoară "toxicitatea" mesajelor legate de partidele politice. Ne puteți explica ce criterii au fost folosite în cadrul studiului și care au fost rezultatele?   

Théophile Lenoir: Am realizat acest studiu înaintea campaniei campaniei, din ianuarie 2020 până în octombrie 2021, pentru a analiza de unde provin mesajele insultătoare și pline de ură din întregul spectru politic. Am identificat 50 de conturi legate de partide politice și am analizat toate postările și comentariile acestora. Sunt conturi oficiale de partid, conturi asociate cu partidele și persoane care pretindeau că sunt membri de partid. 

Este clar că susținătorii extremei drepte sunt de departe cei mai violenți de pe rețele. Pe Facebook, paginile asociate cu formațiunea condusă de Marine Le Pen, Rassemblement National, care reprezintă doar 12,3% din numărul total de mesaje analizate, emit 45,1% din mesajele foarte toxice, adică cele care conțin insulte grave, amenințări și/sau discursuri de ură. Am constatat, de asemenea, că o proporție semnificativă a mesajelor pline de ură a venit de la persoane care pretindeau că sunt Vestele Galbene (5,97% din cel mai toxic conținut, dar numai 2,52% din toate mesajele). 

În ceea ce privește comentariile, se pare că persoanele cele mai radical angajate în extreme sunt și cele mai active. 49,5% dintre comentariile analizate pe Facebook provin de la conturi legate de extrema dreaptă, 17,03% sunt legate de France insoumise, în timp ce 14,97% provin de la conturi apropiate de La République en Marche.

În ce măsură  platforme precum Facebook sau Twitter sunt responsabile?

Există în mod clar o responsabilitate din partea platformelor în evidențierea postărilor și comentariilor care incită la ură. Și asta pentru că sistemul de funcționare în sine al rețelelor de socializare favorizează conturile și postările care generează cele mai multe comentarii. De foarte multe ori, cu cât comentariile sunt mai extreme și cu cât stârnesc mai multe emoții, cu atât mai multe reacții generează. În plus, faptul că aceste profiluri "extreme" sunt foarte comentate favorizează expunerea lor. Aceștia sunt, într-un fel, ”clienții buni” pentru platforme.

Nu este vorba de o alegere deliberată a giganților din domeniul tehnologiei de a favoriza extremele, ci mai degrabă de o eroare a sistemului pe care se bazează funcționarea lor, o eroare care trebuie corectată. În prezent, barometrul pentru relevanța pe rețelele sociale este angajamentul, numărul de like-uri, numărul de comentarii și viteza de răspuns.

Giganții din domeniul tehnologiei trebuie să înțeleagă mai bine riscul pe care îl reprezintă utilizarea acestor indicatori pentru calitatea dezbaterii democratice, să pună în aplicare măsuri pentru a combate efectele negative și, în cele din urmă, să evalueze eficacitatea acestor măsuri. Platformele trebuie să fie mai transparente și trebuie să fie supuse unor reglementări mai intense și unei supravegheri din partea autorităților publice.

Ați observat schimbări majore în utilizarea rețelelor în timpul campaniei prezidențiale din 2022? Există diferențe notabile față de alegerile din 2017?

Campania s-a desfășurat într-un mod surprinzător, deoarece a fost în mare parte umbrită de două evenimente majore: criza din domeniul sănătății și războiul din Ucraina. Această întârziere semnificativă în debutul campaniei s-a reflectat pe rețelele de socializare, unde dezbaterile prezidențiale au avut nevoie de mult timp pentru a se impune.

În plus, criza Vestelor Galbene a avut și ea rolul său și continuă să aibă un impact asupra dezbaterii. Narațiunea anti-sistem pe care o întruchipează se extinde în funcție de evenimente, ca în timpul dezbaterii privind permisul de vaccinare sau, astăzi, despre războiul din Ucraina, cu o opoziție față de poziția politică și tratamentul mediatic care ia uneori forma unui discurs pro-rus.

În ceea ce privește campania electorală, am putea menționa numeroasele postări privind contestarea scrutinului sau apelurile la verificarea numărătorii oficiale a voturilor, transmise în special de susținătorii de extremă dreapta. Este prea devreme pentru a analiza impactul rețelelor de socializare asupra campaniei, deoarece alegerile nu s-au încheiat, dar ceea ce este sigur este că "verificarea faptelor" este acum mult mai bine organizată și s-a generalizat în cadrul mass-media tradiționale pentru a combate dezinformarea.

În cele din urmă, exemplul campaniei lui Zemmour, care a fost foarte axată pe rețelele sociale și care, în cele din urmă, a dezamăgit la urne, este, de asemenea, un eveniment interesant. Într-un fel, ea întruchipează limitele acestor bule de filtrare, create pentru a încuraja tot mai multe interacțiuni și care pot da impresia unei creșteri iluzorii a puterii. 

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24