Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Consultații și analize de prevenție gratuite pentru români? Medic: Pacienții habar nu au că le pot face iar laboratoarele nu au bani de investigații pentru prevenție

dr_catalin_petrinciuc.jpg

Sursa imaginii: 
Arhivă personală dr. Cătălin Petrinciuc

România are program național de prevenție doar pe hârtie. Teoretic, oamenii pot beneficia de un set de consultații și analize de prevenție gratuite, în funcție de vîrstă. Însă, laboratoarele epuizează rapid fondurile pentru analize medicale pe bilet de trimitere, și nici oamenii nu sunt obișnuiți să meargă la medic dacă nu sunt bolnavi., spune la RFI, dr. Cătălin Petrencic, medic de familie în comuna Mănăstirea, județul Călărași. Și asta în condițiile în care țara noastră se află pe locul 3 în Uniunea Europeană la decese din cauze prevenibile, potrivit raportului publicat de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut. În schimb, o Ordonanță de Urgență adoptată astăzi prevede ca investigațiile să fie decontate, în regim ambulatoriu, în termen de cel mult 5 zile de la cerere, indiferent de epuizarea plafonului lunar, pentru românii care au deja o boală cronică gravă, precum cancer, diabet, boală rară, cardiovasculară, cerebrovasculară sau neurologică.

Dr.Cătălin Petrencic: Eu nu am raportat servicii de prevenție pentru că este foarte greu. Îți vine pacientul, dacă îți vine, pentru ceva, pentru o adeverință. Mă refer la persoanele de vârstă activă. Atunci îi faci cât de cât un examen clinic și îi recomanzi niște investigații corespunzătoare vârstei. Îi dai bilet de trimitere și ajunge la laborator. În situația mea ar trebui să facă minim 30 km dus, 30 km întors ca să i se spună că nu au bani pentru investigații pentru prevenție. Și atunci nu mai fac. Și nu am făcut prevenție în comparație cu tot ceea ce a existat în perioada 2007 – 2009, după părerea mea, un program care a  fost într-adevăr un program de prevenție pentru că, chiar dacă a fost făcut din scurt a avut niște elemente prin care oamenii erau atrași către cabinele de medicină de familie pentru a face această prevenție. Dar acum nu există niciun fel de atracție.

Reporter: Vă referiți la Programul național de evaluare a sănătății demarat în 2007 de ministrul de atunci, Eugen Nicolăescu?

Dr.Cătălin Petrencic: Da, după părerea mea a fost un succes și a fost singurul program de prevenție după revoluție făcut cât de cât în așa fel să se poată face prevenție. Și s-a făcut prevenție. Cu ocazia aceea am descoperit foarte multe cazuri de dislipidemii, diabet, boli renale cronice, chiar și neoplazii sau afecțiuni hematologice.

Rep: Domnule doctor, de ce a avut succes acel program? Ce îi lipsește acestuia care există în prezent?

Dr.Cătălin Petrencic: În primul rând se adresa pacienților. Pe baza unui talon, pacientul era invitat să se prezinte la medicul de familie în luna în care este născut.

Rep: Era informat...

Dr.Cătălin Petrencic: Da, era informat că trebuie, că e bine să se prezinte. Primea un talon, care pentru el reprezenta ceva, o legătură între el și ceea ce urma să se întâmple. Este important acest lucru. Acum nu mai există acel talon. Noi dăm telefon, iar omul zice ce mai vrea și ăsta, ce prevenție, ce e aia? Vine în necunoscut. Atunci știa. A fost informat că vine la medicul de familie și este consultat, i se recomandă niște analize, care se recoltau la mine la cabinet. Laboratorul venea și ridica sângele și îmi trimitea rezultatul după câteva zile. Omul știa că nu trebuie să se deplaseze la un laborator la oraș, să piardă timp, să piardă bani și să i se spună că nu se poate efectua.

Ca urmare, după acel program din 2007 – 2009 am avut foarte multe situații în anii următori, când veneau pacienți și spuneau că sunt născuți în luna iulie, de exemplu și au venit să le fac un examen. Îi întrebau dacă au ceva și făceam chiar dacă nu aveau nimic. Dar așa știau, să vină în luna în care sunt născuți. Acum suntem noi informați printr-un contract cadru. Pacientul habar nu are pentru că nu citește contractul cadru și normele de aplicare ale contractului cadru. Și noi ce ar trebui să facem pentru vârsta activă? Să dăm telefoane și să spunem că îl programăm să vină să își facă un examen clinic, niște analize? Omul nu vine.

Rep: Sau în cazul în care vine este trimis la un laborator unde i se spune că nu sunt fonduri.

Dr.Cătălin Petrencic: Acolo i se spune că nu sunt fonduri pentru că e altă procedură și de trimitere. Sunt alte bilete de trimitere pentru laborator față de cele uzuale. Sunt niște bilete speciale pe care trebuie să le eliberez. Nu diferă ca format de cele clasice, dar scrie acolo prevenție. Prevenția nu se face așa prin anunțarea prin normele contractului cadru. Eu sunt furnizor de servicii. Laboratorul e furnizor de servicii. Dar nu noi suntem beneficiarii acestei prevenții. Ori, populația nu este informată deloc, nu primește nimic, nu i se spune. Habar nu are că poate să beneficieze de un examen clinic la un an sau la trei ani în funcție de grupa de vârstă din care face parte. Eu nu am raportat niciun caz de prevenție pentru că nu se putea efectiv realiza.

Rep: De când ați spus că este în vigoare acest program de prevenție?

Dr.Cătălin Petrencic: Eu ultima dată când l-am citit a fost în 2017, poate a fost și înainte. Cred că a fost și înainte din 2015. Cred că o analiză pe țară arată foarte clar că nu a avut și nu are succes această prevenție.

Rep: Domnule doctor, făcând o evaluare a afecțiunilor pe care le au pacienții dumneavoastră, vă rog să avansați un procent referitor la cât la sută din ele ar fi putut fi prevenite prin aceste analize medicale?

Dr.Cătălin Petrencic: O să vă spun că a fost atunci. Au fost sute de cazuri de dislipidemii, hipercolesterolemii, triglicideremii, diabet. Atunci aproape că mi s-a dublat la diabet numărul de bolnavi cronici în evidență. Iar la dislipidemii un procent de aproape 90% față de ceea ce aveam cazuri noi descoperite. Să monitorizezi un pacient cu dislipidemie înseamnă să îi dai bilet de trimitere să facă investigația la oraș și să îl programeze. Astăzi am aflat că în Oltenița se fac programări pentru mai la investigații.

Rep: Ce înseamnă dislipidemia?

Dr.Cătălin Petrencic: Creșterea grăsimilor în sânge.

Rep: Acest lucru înseamnă că pacientul este la risc de o boală cardiovasculară?

Dr.Cătălin Petrencic: Da, o dislipidemie este un factor de risc al bolilor cardiovasculare, pe lângă hipertensiune, fumatul și sedentarismul.

Rep: După cum știm, hipertensiunea este o boală frecvent întâlnită în România...

Dr.Cătălin Petrencic: Da, hipertensiunea, dislipidemia și dacă mai ești și fumător și diabetic faci o cardiopatie cu tulburări de ritm și cu infarct mult mai devreme.

ASCULTĂ AICI INTERVIUL:

 

Pacienții cu COVID-19, precum și cei cu o boală cronică gravă, precum cancer, diabet, boală rară, cardiovasculară, cerebrovasculară sau neurologică - ar urma să aibă acces la investigații paraclinice decontate efectuate în regim ambulatoriu în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la solicitarea acestora, indiferent de epuizarea plafonului lunar, prevede o Ordonanță de Urgență adoptată astăzi.Investigațiile pot fi efectuate la orice furnizor de servicii medicale aflat în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate - stat sau privat.

„Investigațiile paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, necesare monitorizării pacienților diagnosticați cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare, precum și a pacienților diagnosticați cu boli oncologice, diabet zaharat, afecțiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, se efectuează în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data solicitării acestora, chiar dacă furnizorul aflat în relație contractuală cu casa de asigurări de sănătate a epuizat fondurile lunare contractate la momentul solicitării; pentru decontarea contravalorii acestora, sumele contractate inițial se suplimentează prin acte adiționale”, prevede Ordonanța de Urgență adoptată astăzi, , la propunerea Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, potrivit Hotnews.ro