Europa Plus: Amnesty International amendată pentru ”obstrucționarea” referendumului anti-LGBT din Ungaria

Potrivit sursei citate, în timpul campaniei electorale pentru referendumul denumit de presă ”anti-LGBT” organizațiile amintite au îndemnat alegătorii să introducă în urne buletinul de vot alb.

Cele mai mari amenzi le-a primit Amnesty International Ungaria și Háttér Society, un ONG care protejează drepturile persoanelor LGBT – câte 3 milioane de forinți (cca 24 000 de euro), restul organizațiilor fiind amendate cu câte  176.000 forinți (460 euro).

Săptămâna trecută Curtea Supremă a Ungariei a respins ca nefondate toate recursurile depuse de amintitele organizații. Potrivit argumentației justiției maghiare, incitarea la vot nul ”este un abuz întrucât afectează și obstrucționează dreptul constituțional la vot”.

La rândul lor, ONG-urile vizate au transmis că referendumul organizat de guvernul Orban a fost inutil și că ”nu protejează pe nimeni”, ba mai mult, reprezintă ”un risc în plus pentru comunitatea LGBT”, ale cărei drepturi sunt deja sever restricționate în Ungaria.

La referendumul din 3 aprilie alegătorii maghiari au fost invitați să răspundă la 4 întrebări:

• Susțineți predarea orientării sexuale minorilor în instituțiile publice de învățământ fără acordul părinților?
• Susțineți promovarea terapiei de schimbare a sexului pentru copiii minori?
• Susțineți expunerea nerestricționată a copiilor minori la conținut media sexual explicit care le poate afecta dezvoltarea?
• Susțineți afișarea conținutului media care schimbă sexul către minori?

Potrivit rezultatelor finale, alegătorii prezenți la vot au răspuns Nu la cele 4 întrebări, în proporții cuprinse între 92 și 95%.

Albania: Efectele pe termen lung ale pandemiei

Numărul cazurilor de boli cardiovasculare, pulmonare cronice, diabet și cancer va crește simțitor în următorii 10 ani, pe fondul problemelor create în sistemul de sănătate de pandemia de coronavirus, dar și al îmbătrânirii populației, transmite publicația Panorama.

Datele reies din ”Strategia națională pentru sănătate în perioada 2021-2030”, document adoptat de guvernul albanez și publicat recent în Monitorul Național.

Medicii oncologi apreciază că în această perioadă va crește numărul de cazuri de cancer în stadiu avansat, din cauza întârzierilor de diagnosticare provocate de suprasolicitarea sistemului sanitar în timpul pandemiei de coronavirus.

”Principalele cauze sunt legate de creșterea numărului de cazuri nediagnosticate în timpul pandemiei precum și de apariția complicațiilor cardiovasculare și respiratorii pe termen lung la persoanele care au fost infectate cu Covid19”, se arată în document.

Potrivit datelor raportului, în timpul pandemiei internările în clinicile de cardiologie au scăzut cu 26% iar cele pentru depistarea și tratarea cancerului de sân cu același procent.

În ce privește corupția din sistemul sanitar, guvernul își propune să scadă cu 65% numărul cazurilor de dare și luare de mită până în 2030, printr-un program de creștere progresivă a salariilor și de protecție față de riscurile financiare, acces gratuit la serviciile de sănătate și la medicamente esențiale.

Croatia: Să întoarcem spatele războiului și să scriem despre iubire

”Am întors spatele războiului , am ignorat tot ce se întâmpla în jurul meu și am decis să creez o altă lume, scriind despre iubire și despre cei iubiți”, este mesajul scriitorului croat Roman Simić lansat în cadrul unei recente întâlniri cu cititorii săi, scrie publicația Jutarnji List.

El a evocat astfel contextul în care a scris prima sa carte ”Un loc unde să poți înopta”, publicată în anul 2000 și concepută în timpul războiului de independență al Croației (1991-1995).

”Nu există un subiect anume despre care trebuie scris într-un anumit moment. Literatura este un spațiu al jocului și al libertății. Îl văd în această carte pe cel care eram atunci, văd lucrurile care mă interesau atunci și care mă defineau ca om și asta este cred cel mai important”, a mai spus el.

Născut în 1972, Roman Simić este poet și prozator, redactorul șef al revistei literare ”Relații” și fondator al Festivalului european al nuvelei. Cărțile sale au fost traduse până acum în 12 limbi.

Muntenegru: Legenda lui Vladimir și a Kosarei

În timpul unei recente vizite pe care a efectuat-o în Muntenegru, președintele Macedoniei, Stevo Pendarovski i-a dăruit primarului municipiului Bar, Dusan Raicevic, o plăcuță comemorativă dedicată legendei balcanice a lui Vladimir și a Kosarei, prilej pentru publicația muntenegreană Pobjeda de a reaminti publicului frumoasa legendă.

Potrivit mai multor cercetători ai patrimoniului cultural mondial, legenda Vladimir și Kosara, una din cele mai frumoase povești de dragoste din literatura europeană, se pare că a fost sursa de inspirație a lui William Shakespeare pentru celebra sa piesă Furtuna.

Potrivt legendei, Vladimir, prințul Diocleei, o regiune care se suprapune aproximativ peste teritoriul Muntenegrului de azi, a fost capturat în timpul războiului împotriva împăratului macedonean Samuil din anul 997 și întemnițat. Fiica împăratului Samuil, Kosara, se îndrăgostește de prințul prizonier și îi spune tatălui său că dacă nu o va lăsa să se mărite cu el se va sinucide. În cele din urmă cei doi se căsătoresc și trăiesc fericiți într-un castel din apropierea mănăstirii Prečista Krajinska, pe malul lacului Skadar.

Dar după moartea împăratului Samuil, succesorul acestuia, Vladislav, îl invită la curtea sa pe prințul Vladimir care, după anumite ezitări acceptă invitația. Chiar la sosirea la palat el este ucis de oamenii lui Vladislav. Kosara îi recuperează trupul și îl înmormântează lângă castelul lor apoi se călugărește. Vladimir a fost declarat sfânt de biserica muntenegreană.

Recent legenda a făcut subiectul unui adevărat scandal mediatic, după ce Teatrul național sârb din Novi Sad a anunțat pe rețelele sociale punerea în scenă a unei opere cu tema legendei Vladimir și Kosara prezentând personajele drept ”Romeo și Julieta ale Serbiei”. În urma protestelor vehemente venite din Muntenegru, Teatrul din Novi Sad a retras anunțul.

Acțiunea teatrului din Novi Sad nu este singulară în acest sens, mai mulți istorici din Serbia considerând că Diocleea este primul stat sârbesc medieval, care a existat din secolul VII până la jumătatea secolului XII, amintește publicația citată.

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus :

Nóra Lepnyák - Ungaria

Izabela Preka - Albania

Nika Komarić – Croația

Kristina Đurović – Muntenegru

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei