„Epidemie tăcută” în Uganda. Automedicația duce la apariția rezistenței la antibiotice

„Doar cinci din cei peste 25 de clienți pe care îi primesc zilnic vin cu o rețetă de la centre medicale sau spitale. Restul cer pur și simplu anumite medicamente”, spune Sara Birungi, care lucrează într-o farmacie aglomerată din centrul Kampalei.

Declară pentru emisiunea Africa Calling, de la RFI, că majoritatea oamenilor încearcă să-și prescrie singur medicamente.

Printre cele mai cerute antibiotice se numără doxicilina, metronidazulul, azitromicina, amoxicilina, tetraciclina, și ciprofloxacina.

„Mulți pacienții îmi spun că prietenii lor au fost tratați pentru aceeași problemă de sănătate cu un anumit medicament”, adaugă Birungi.

Chiar dacă e ilegal în teorie să vinzi antibiotice fără rețetă în Uganda, farmaciile sunt puse des în fața situației în care clienții cer să cumpere pastilele cu puțină sau fără supraveghere.

Acest fenomen nu e prezent doar în capitală. În Mukono, un sat la marginea Kampalei, farmacistul Esther Makoka are de-a face cu situații asemănătoare, spunând că oamenii nu-și permit să meargă la medic și să-și plătească apoi tratamentul.

„În majoritatea cazurilor, le dau pastilele fără o rețetă de la medic, deoarece nu au timp să meargă la clinică, și îmi mărturisesc că o vizită la clinică ar fi costisitoare”, precizează Makoka.

De asemenea, menționează că unii oameni cer antibiotice pentru a trata durerile de stomac.

Banii sunt problema

Farmaciștii știu că nu ar trebui să vândă medicamente fără rețetă, dar o fac oricum de teama de a nu pierde banii în fața unei companii concurente, precizează Abiazz Rwamwiiri, purtător de cuvânt al Autorității Naționale a Medicamentului din Uganda.

Organismul de control supraveghează producerea, importarea, distribuirea și acordarea licenței medicamentelor în Uganda.

„Țara noastră se confruntă cu cel mai ridicat număr de persoane care își prescriu singure tratamentul”, spune Rwamwiiri.

Agenția guvernamentală a analizat și medicamentele la care oamenii au dezvoltat rezistență. Dacă e cazul, pastila e retrasă de pe piață, menționează acesta.

Automedicația, dar și un diagnostic și tratament greșit, pot duce la rezistență la antimicrobiene, în special pentru că antibioticele nu sunt universale.

Antibioticele sunt utilizate pentru a lupta împotriva anumitor infecții bacteriene, inclusiv faringită streptococică, infecția tractului urinar, și E-coli, dar nu sunt eficiente în cazul afecțiunilor precum sinuzita și otita.

Cercetare

La Universitatea Makerere din Kampala, cercetătorii au urmărit îndeaproape infecțiile rezistente la medicamente, analizând probele pacienților trimise de către medicii care se confruntă cu probleme în tratarea cazurilor acestora.

„În majoritatea timpului, probele ne sunt trimise de medici care se întreabă ce pastile să folosească, deoarece tratamentul lor nu dă rezultate”, spune Doctorul Hakim Ssendagire, expert în rezistența la medicamente.

Cele mai comune probe pe care le primesc sunt infecția tractului respirator superior, infecția în sânge, infecția tractului urinar, și infecția rănilor.

„Când testăm aceste probe, descoperim că aproape toate sunt rezistente la Septrin, care e un medicament comun, aproximativ 70% la ceftriaxonă, 50% la ampicilimă, aproximativ 80% la amoxicilină”, precizează acesta.

Infecțiile nosocomiale sunt cele mai rezistente bacterii.

„Facem apel la populație să evite să-și prescrie singuri tratamentul și să încercă să termine doza odată ce a fost stabilită de un medic; dacă nu respectă acest lucru, va fi foarte greu să tratăm infecția”, spune Ssendagire.

Apare un pericol dacă medicii le dau copiilor antibiotice fără să aibă recomandarea din partea unui medic, spune Dr Sabrina Kitaka, pediatru specializat în tratarea bolilor infecțioase la Universitatea Makerere.

Aceasta mai menționează că au existat situații în care medicii care încercau să trateze infecții grave precum meningita au fost nevoiți să administreze antibiotice de clasă I și antibiotice de clasa II pentru a vindeca pacientul.

„Dacă treci la clasa III de antibiotice și nu există niciun răspuns, o să ajungi într-un punct în care dacă o persoană dobândește o infecție nu mai poate fi salvată”, precizează aceasta.

„Dacă un om dobândește o infecție bacteriană gravă, o să sfârșească având leziuni ale organelor, aceasta fiind adevărata criză”.

Plan de măsuri la nivel național

Guvernul din Uganda face parte din guvernele celor zece state din Africa Sub-sahariană care implementează un plan de măsuri la nivel național pentru combaterea rezistenței antimicrobiene.

Medicii speră că făcând populația conștientă de pericolul la care se expune, pot opri abuzul de antibiotice. Cereți părerea unui doctor înainte de a lua orice antibiotic pentru a lupta împotriva rezistenței la bacterii care a devenit o problemă la nivel mondial.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI