Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cum de a primit Ungaria, țară acuzată de xenofobie, aproape 500.000 de refugiați? (reportaj RFI)

20ap_48.jpg

Imagine în care se vede centrul pentru refugiați de pe strada Madridi din Budapesta. Adăpostul este administrat de organizația maghiară non-profit Migration Aid. 1 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
RFI/Jan van der Made

Săptămâna aceasta, numărul refugiaților care fug din calea războiului din Ucraina se apropie de pragul de cinci milioane. Primele țări în care ajung sunt cele care au graniță cu vestul Ucrainei. De acolo, cei mai mulți își continuă drumul anevoios către Occident, însă nu înainte de a face un mic popas în centrele special pregătite pentru refugiați în Polonia, Slovacia, România și Republica Moldova. Sau chiar și în țara cunoscută de-a lungul istoriei pentru aversiunea față de imigranți: Ungaria.

La 24 februarie, sunetul exploziilor i-a trezit din somn pe Tanya Shymko și familia ei, care locuiau într-un apartament în Kiev. „Ne-am dat seama că războiul a început”, a declarat ea pentru RFI.

„Ne-am speriat foarte tare. Am luat copiii și câteva lucruri și ne-am mutat la sora mea”.

Tanya a crezut că nu va dura prea mult, poate „o zi sau două” până să se întoarcă acasă, dar la cinci săptămâni de atunci, ea se află la Budapesta cu cei doi fii, Vlad și Sasha în vârstă de 4, respectiv 14 ani.


Artista Tanya Shymko a fugit din capitala Kiev după izbucnirea războiului. Acum locuiește la o familie din Budapesta cu cei doi fii ai ei de 4 și 14 ani. Imagine făcută în fața stației de metrou Battyhány tér din Budapesta, la 2 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
RFI/Jan van der Made

Soțul Tanyei a rămas în Kiev „pentru a confecționa echipamente de protecție pentru soldați”. După ce ea și copiii s-au ascuns mai întâi timp de patru zile într-o stație de metrou folosită de civili pe post de adăpost împotriva bombardamentelor, cei trei au plecat din Kiev cu trenul.

Prima oprire a fost Ujhorod, la granița cu Ungaria, apoi Budapesta, unde locuiesc în prezent la o familie.

Pentru a face față stresului cauzat de război, Tanya, artistă de meserie, pictează flori albastre și galbene, culorile steagului Ucrainei. Momentan așteaptă să obțină viza pentru Marea Britanie.


Pictură realizată de artista ucraineacă Tanya Shymko, care a fugit din Kiev, orașul ei natal, după ce Rusia a atacat Ucraina la 24 februarie 2022. Ea a realizat mai multe picturi cu flori în culorile steagului Ucrainei
Sursa imaginii: 
Instagram/Tanya Shymko (@tanyashymko) via RFI

Tanya se numără printre cei aproape 500.000 de refugiați ucraineni care s-au adăpostit în Ungaria de când a început invazia rusească la 24 februarie.

Ungurii au simțit imediat impactul situației.

„După ce a început războiul, o persoană cu nume ucrainean a făcut o rezervare, spunând că ar dori o cameră pentru o noapte”, relatează Gulyas Janos, directorul executiv al unei companii de comunicații din Budapesta. El închiriază un apartament prin intermediul unui site turistic cunoscut.

„Am discutat și am aflat că erau mai multe persoane care intenționau să plece din Ucraina așa că le-am pus la dispoziție apartamentul”.

Dar cererile au continuat să vină. „Am pus la dispoziție apartamentul, apoi canapelele din sufragerie. Un vecin care avea de gând să-și renoveze apartamentul gol a fost de acord să găzduiască refugiați pentru care am pus câteva saltele gonflabile pe podea”, spune Gulyas.

Au achiziționat saltelele la reducere de la un magazin de articole pentru camping, care s-a oferit să ajute.


Saltele gonflabile într-una din camerele apartamentului lui Gulyas Janos, directorul executiv al unei companii de comunicații din Budapesta, care gazduiește gratuit refugiați din Ucraina
Sursa imaginii: 
RFI/Cécile Pompeani

Voluntari

Ungurii din toate categoriile sociale au sărit în ajutorul ucrainenilor.

„Pur și simplu m-am dus la gară, unde era un flux continuu de refugiați în primele zile ale războiului, și am întrebat cu ce pot fi de folos”, afirmă Salát Gergely, un profesor universitar, șeful catedrei de studii chineze la Universitatea Catolică Pázmány Péter din Budapesta.

„M-au întrebat dacă am mașină și le-am spus că am. M-au rugat să transport familiile de ucraineni la anumite adrese date de ei”.

De atunci, Salát face numeroase drumuri, ducând refugiații de la graniță la centre speciale sau la adăposturi improvizate, cum este apartamentul lui Gulyas.

„Cred că mulți au simțit că ar trebui să facă ceva. Eu am făcut ce mi-a stat în putință și la fel au procedat alți mii de unguri”, spune el.

Începând cu 21 martie, autoritățile au hotărât să-i mute pe refugiați din gările importante din Budapesta. În prezent, primul punct de sosire în capitala Ungariei este stația Kőbánya felső, la aproximativ cinci kilometri est de centrul orașului. 

Acolo, polițiștii îi roagă pe refugiați să coboare din tren pentru a putea fi transportanți cu autobuzele către centrele temporare, cel mai mare fiind cel din Centrul Olimpic național din Budapesta.

Centrele mai mici, cum este clădirea cu patru etaje de pe strada Madridi din sectorul al 13-lea din Budapesta, sunt gestionate de voluntari.

„A existat un anunț conform căruia era nevoie de voluntari pentru pregătirea adăpostului”, precizează Elödi Márton, un dezvoltator de software. „Am venit aici și m-am făcut util, iar acum gestionez tot centrul”.

Adăpostul, denumit „Căminul pentru Refugiați de pe Strada Madridi”, este administrat de organizația non-profit Migration Aid. Înăuntru este forfotă continuă. Tocmai ce a ajuns un grup de refugiați cu bagaje grele și par epuizați.

Toth Miska și Balász Fodor, doi voluntari în vârstă de 18 ani care s-au hotărât să ajute după ce au resimțit „impactul războiului”, îi ajută cu bagajele și îi conduc în camerele de la etajele superioare.

În camera principală, ucrainenii stau așezați la mese lungi și comunică concentrați pe calculatoare.

„A fost printre primele lucruri pe care am încercat să le punem la punct”, afirmă Elödi.


Elödi Márton, un inginer de software care gestionează adăpostul organizației Migration Aid de pe strada Madridi, nr. 9 din Budapesta, la 1 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
RFI/Cécile Pompeani

„Avem wifi aici. Unii dintre noi ținem legătura cu soții și fiii noștri care au rămas să lupte, așa că petrecem foarte mult timp în apeluri video”.

Datorită parteneriatului cu o companie maghiară de telecomunicații care le oferă cartele SIM gratuite, refugiații pot efectua apeluri nelimitate către cei de acasă.

Într-una dintre camerele de depozitare de la etaj, femeile pun în ordine cutiile pline cu produse de uz casnic.

Una dintre femei, pe nume Marta, vine din Zaporojie, estul Ucrainei. Acum locuiește în acest adăpost împreună cu băiețelul ei de 9 ani și îi ajută pe voluntari cu organizarea pachetelor de pamperși, supe la plic, biscuiți, hârtie igienică și alte produse indispensabile.

Toate sunt donații de la magazinele și locuitorii din Budapesta.


Marta, o refugiată din Zaporojie, verifică produsele dintr-o cameră de depozitare din centrul pentru refugiați de pe strada Madridi, nr. 9 din Budapesta, la 1 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
RFI/Cécile Pompeani

Temeri în privința unui accident nuclear

În Zaporojie se află cea mai mare centrală nucleară din Europa, controlată acum de armata rusească. La începutul lunii, a fost raportat un incendiu în apropierea reactoarelor.

„Primarul orașului ne trimite rapoarte zilnice cu privire la nivelul de radiații”, afirmă Marta, arătând mesajele primite pe telefon în alfabetul chirilic.

„Astăzi nivelul este stabil, nu crește”. Dar războiul din apropierea orașului ei îi provoacă în continuare temeri. „Unele persoane încă nu pot ieși din oraș” din cauza bombardamentelor din apropiere, spune ea.

Însă, în general se simte bine. „Mi-e puțin teamă, dar sunt în regulă. Mă gândesc tot timpul că viața mea este bună, chiar foarte bună. Sunt aici împreună cu fiul meu”.


Refugiații ucraineni din centrul organizat de Migration Aid citesc rapoartele zilnice trimise de primarul orașului Zaporojie privitoare la nivelul de radiații de la centrala nucleară, cea mai mare din Europa, care este în prezent controlată de armata rusească. Deși a fost raportat un incendiu în apropierea centralei, nivelul radiațiilor nu pare să fi crescut. Budapesta, 1 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
RFI/Jan van der Made

La etajul al doilea se află cabinetul lui Benny Ko, un medic pensionar „din statul Indiana, SUA”, care s-a gândit că „ar putea face ceva” pentru a atenua situația dificilă a ucrainenilor.

Și-a făcut bagajele și a zburat în Ungaria când a auzit știrile despre suferința lor.

Ko își desfășoară activitatea într-o cameră mică cu rafturi pline de teste Covid-19, plasturi și echipamente medicale. Se odihnește în camera de alături, iar în majoritatea timpului este pregătit să intervină dacă este nevoie.

„Ne-am lovit de o mulțime de boli diferite”, declară el. „Din cauza drumului atât de lung, majoritatea copiilor au contractat fie infecții ale căilor respiratorii superioare, fie gripă gastrointestinală”.

„Pe de altă parte, vârstinicii s-au prezentat la mine cu hipertensiune arterială. Mulți dintre ei par foarte deprimați”.

Între timp, pandemia de coronavirus rămâne încă o amenințare.

„Este o zonă gri”, spune Elödi, administratorul adăpostului. „Ne este imposibil să-i testăm pe toți cei care vin aici”.

Ko menționează că a testat aproximativ 70 de persoane care erau pe punctul de a se îndrepta spre țările în care certificatul verde este obligatoriu. „Dacă rezultatul iese pozitiv, trebuie să fie izolați, iar acest lucru depășește capacitatea de găzduire a centrului”, spune el.  

Legi anti-imigrație

Ungaria nu a fost dintotdeauna atât de ospitalieră cu străinii care au fugit de-a lungul anilor din calea războaielor.

În 2015, când războiul din Siria atingea apogeul, aproximativ 390.000 de solicitanți de azil au trecut granița din Serbia în Ungaria, ajungând în gara Keleti din Budapesta.

Majoritatea erau musulmani, încercând, în mod ironic, să scape de bombardamentele urbane violente care ar fi putut fi efectuate de avioanele rusești în sprijinul sirianului influent Bashir Al-Assad.


Refugiații sirieni și afgani scandează sloganuri și ridică pancarte în timpul unui protest în care cer să poată călători în Germania, la 2 septembrie 2015, în fața gării Keleti din Budapesta. Autoritățile maghiare se confruntă cu furia crescândă a miilor de migranți care nu se pot îmbarca în trenurile către țările din Europa de Vest, după ce principala gară din Budapesta a fost închisă
Sursa imaginii: 
AFP/Ferenc Isza via RFI

Dar atunci, guvernul lui Viktor Orban, care a câștigat al patrulea mandat la 3 aprilie, a adoptat rapid restricții dure, interzicând continuarea călătoriilor, închizând granița cu garduri înalte de sârmă ghimpată și organizând patrule de aproximativ 3.000 de „vânători de frontieră” care s-au alăturat celor 10.000 de polițiști a căror sarcină era să țină refugiații în afara țării.

Ulterior, Orban a introdus o serie de legi împotriva imigrației și a ignorat solicitarea UE de a asigura locuințe pentru 1.294 de refugiați.

El a simțit că este susținut de rezultatul unui referendum (la care prezența la vot a fost de 39%) în care cetățenii au votat ca Bruxellesul să nu aibă ultimul cuvânt de spus în privința acelei chestiuni.

Guvernul lui Orban „i-a îndemnat pe alegători să apere valorile creștine și identitatea națională maghiară pentru a evita situația în care terorismul prinde rădăcini în Ungaria”, conform specialistei în migrație Elzbieta Gozdziak, care scrie pentru Institutul de Politici de Migrație, cu sediul la Bruxelles.

Refugiații au fost condamnați pentru „trecerea ilegală a frontierei”, au fost reținuți, trimiși înapoi sau amendați. La doar câteva luni distanță, fluxul de refugiați sirieni în Ungaria a încetat.


Un polițist maghiar patrulează la granița dintre Ungaria și Serbia, în anul 2015
Sursa imaginii: 
Wikimedia Commons via RFI

Care este motivul pentru schimbarea atitudinii?

„Cetățenii nu erau foarte prietenoși pentru că nu sunt obișnuiți cu musulmani sau arabi”, afirmă Salát, profesorul universitar.

Ucrainenii „arată ca noi, se îmbracă la fel și sunt creștini”.

În plus, el precizează că vin dintr-o „țară vecină”, pe când, în timpul crizei din Siria, în conformitate cu politica UE, refugiații trebuiau „să rămână în primul stat european în care s-au înregistrat, adică în Grecia”.

Faptul că și-au continuat drumul către meleaguri mai verzi, în Germania, Franța sau Suedia, înseamnă că „nu trebuie să-i considerăm refugiați”.

Tóth Miska, voluntarul în vârstă de 18 ani, afirmă că Ungaria și Ucraina au o „istorie comună”, iar Salát menționează că peste 100.000 de unguri locuiesc în Ucraina. „Îi percepem ca pe niște rude. Sunt la fel ca noi”.


Voluntari unguri într-o cameră de depozitare din adăpostul pentru refugiați de pe strada Madridi, nr. 9 din Budapesta, la 1 aprilie 2022
Sursa imaginii: 
RFI/Cécile Pompeani

Dar Fölkel Róbert, un activist din grupul „Un milion pentru Ucraina liberă” (eng. “One Million for Free Ukraine Group”), care organizează proteste împotriva lui Putin, minimalizează acest lucru.

Deși recunoaște că guvernul a adoptat legi împotriva imigrației, el declară că cetățenii „i-au sprijinit pe refugiații din Siria”, precizând că el însuși s-a dus la gara din Budapesta pentru a ajuta.

„Sute de unguri au fost acolo pentru a le fi de ajutor sărmanilor refugiați sirieni”, spune el.

Însă, articolele negative de presă generate de politicile stricte împotriva imigrației introduse de guvernul Ungariei ar putea fi, de asemenea, o lecție.

„Cred că atât populația, cât și guvernul își dau seama că nu se poate repeta situația din 2015 pentru că acum chiar este momentul să sărim în ajutor”, afirmă Salát.

Pentru Marta, refugiata din Zaporojie, asta înseamnă că momentan este în siguranță.

„Luptele se dau foarte aproape de Zaporojie, așadar suntem recunoscători să fim aici. Multe persoane au rămas în Ucraina și suferă mai mult decât noi. Ne bucurăm că cineva îi ajută și pe acei ucraineni”, spune ea.

 

Traducere și adaptare de Elena Șerban de pe pagina în limba engleză a RFI