Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


COP15: „Marele Zid Verde” considerat în continuare cea mai bună soluție pentru problema deșertificării din Sahel

20mai_ar1.jpg

În Senegal, Belvedere, se abordează problema pădurilor în cadrul proiectul „Marele zid verde”. Scopul este lupta împotriva defrișării.
Sursa imaginii: 
RFI/Sadak Souici

Lipsa comunicării, a fondurilor, și a cooperării sunt printre principalele provocări de care s-a lovit Inițiativa Marelui Zid Verde, la 15 ani de la lansarea acesteia de către Uniunea Africană pentru a lupta împotrivă deșertificării în regiunea Sahel.

În cadrul reuniunii COP15 organizată la Abidjan, participanții au declarat că sunt în continuare de părere că proiectul Marele Zid Verde este cea mai mare șansă a continentului african de a combate deșertificarea, în cazul în care procesul ar mări ritmul.

„În prezent, la nivel regional, cei săraci încă așteaptă ... și așteaptă de mult timp”, a declarat Paul Ouedraogo, secretar executiv adjunct al CILSS, Comitetul Permanent Interstatal pentru Controlul Secetei în Sahel.

„Nu trebuie să petrecem prea mult timp pentru toate procesele. Avem o mulțime de cunoștințe în Africa”, a declarat acesta pentru RFI pe marginea conferinței privind deșertificarea în Sahel din cadrul reuniunii COP15 organizată la Abidjan.

În 2007, atunci când a fost lansat și a intrat în atenția tuturor, ideea Marelui Zid Verde presupunea plantarea de copaci pe suprafața a 11 state, din Senegal în Djibouti, acoperind 7.800 de kilometri.

Țările participante includ Burkina Faso, Djibouti, Eritrea, Etiopia, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Sudan și Ciad.

În acest moment, doar patru milioane de hectare din cele 100 de milioane prevăzute inițial s-au concretizat.

În ciuda acestor eșecuri, GGW s-a modificat odată cu timpul. După ce s-a demonstrat că o explozie demografică în regiune, de la 83,7 milioane de locuitori în 2019 la 196 de milioane în 2050 ar putea avea un impact semnificativ asupra proiectul inițial, organizatorii au schimbat planul.

În schimbul unui zid verde propriu-zis, proiectul își dorește să creeze oaze de verdeață, promovând dezvoltarea sustenabilă în rândul localnicilor, și implicându-i și pe aceștia.

Degradarea solului este una dintre principale probleme ale Sahelului, alături de deșertificare și și conflictul armat.

E nevoie de un sat

Planul actualizat care implică oamenii de la fața locului s-a îmbunătățit într-un oraș din nord-estul statului Burkina Faso.

În cadrul unei conferințe separate de la COP15, Aziz Diallo, primarul din Dori, explică că pe fondul sistemului guvernamental decentralizat, orașului i-a fost mai ușor să îndeplinească proiectele propuse de către ONG-uri ducând la îndeplinirea parțială a planului Marele Zid Verde.

Dar e în continuare complicat, chiar și la scară mică, spune acesta. De orașul Dori aparțin 78 de sate.

„Ai consiliul municipal pentru sat, și apoi consiliul local pentru dezvoltare, care poate cuprinde până la 12 oameni; și sunt oameni care se implică în proiectele locale”, precizează acesta.

Diallo mai spune că deși unii fac parte din colectiv, nu înseamnă că au expertiza necesară, și de aceea apreciază ONG-urile locale care sar în ajutorul lor la acel nivel.

De asemenea, primarul s-a întâlnit periodic cu ministrul mediului. I-a cerut să semneze un acord cu orașul, pentru a primi bani care să îi ajute la îndeplinirea proiectelor și pentru a-și stabili niște obiective anuale.

„Și chiar dacă este un pământ greu de lucrat, am avut câteva rezultate”, precizează acesta.

Multe ministere

În timp ce Diallo a reușit să se apropie de minister, în alte țări care sunt parte a GGW, organizațiile locale și internaționale au avut probleme din cauza birocrației, inclusiv lipsa coordonării proiectului.

Găsirea ministerelor cu care să poată coopera în etapa de creare a proiectelor reprezintă o parte a provocării în unele țări și nu e mereu clar, spune Bernard Terris, președintele Danaya, un ONG cu sediu în Franța preocupat de suveranitatea alimentară.

În plus, „există ONG-uri care funcționează în anumite teritorii... care fac mai mult sau mai puțin același lucru, ca în final să nu obții nimic”, menționează acesta.

Dar chiar și cu lipsa comunicării în crearea planului GGW, Terris tot își păstrează încrederea în el.

„E o oportunitate minunată, pentru că, deși nu e totul bine structurat, deși nu e totul pus în ordine, există agenția GGW cu oameni care muncesc acolo”, precizează acesta.

Getting on with it

Se descurcă cu ce au

Alte grupuri internaționale au înființat programe ce au legătură directă cu planul GGW susținut de către guvern, dar în speranța că cele două se vor uni până la urmă, potrivit lui Brou Saoure, purtătorul de cuvânt al Comitetului Internațional al Crucii Roșii (ICRC) din N’Djamena, Ciad.

Saoure precizează că ICRC, alături de Crucea Roșie din Ciad au înființat în acest an un program local de reîmpădurire în Kanem, în nordul capitalei N’Djamena. Localnicii de acolo trebuie să facă față deșertificării și conflictului armat.

„Pe măsură ce grămezile de nisip sunt din ce în ce mai mari, unele orașe sunt înghițite. Pentru a opri înaintarea nisipului și a deșertului, și pentru a proteja populația, am încercat să construim un mic zid verde”, a declarat Saoure pentru RFI.

Proiectul ce presupune plantarea de copaci le protejează terenul, casele, și satul în sine, împiedicând nisipul să le afecteze viețile de zi cu zi.

Inițiativa comunității stă la baza planului revizuit al GGW – a fost cândva descris drept plantarea propriu-zisă de copaci de-a lungul deșertului pentru a împiedica deșertificarea, dar eșecul cauzat de lipsa coordonării, și desigur schimbările climatice, i-a forțat pe organizatori să creeze o nouă structură, ce presupune mai multă implicare la nivel local.

În timp ce unii oameni rămân sceptici, cei precum Paul Ouedraogo, ce face parte din CILSS, spune că organizatorii nu mai pot irosi timp, deoarece expertiza pentru crearea metodelor de dezvoltare sustenabilă pentru locuitorii săraci din Sahel există.

„Nu trebuie să începem de la nivelul solului. Avem deja politici ce trebuie implementate”, precizează acesta.

 

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI