Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sorin Cîmpeanu: „În fiecare săptămână primim o confirmare despre cât de mult a coborât învățământul românesc”

sorin-cimpeanu-foto-isj-iasi.jpg

Sorin Cîmpeanu
Sorin Cîmpeanu
Sursa imaginii: 
ISJ Iași

O catastrofă educațională. Astfel caracterizează ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu cei doi ani de pandemie în care școala s-a făcut online. El susține că notele din acea perioadă nu sunt relevante. Un motiv în plus pentru a le diminua importanța. Asta nu înseamnă că se va renunța complet la sistemul obișnuit de notare a copiilor, explică ministrul, care mai spune că a propus ca la intrarea în sistem, un profesor debutant să înceapă cu salariul mediu pe economie. O școală mai prietenoasă, mai atractivă și mai eficientă trebuie să aibă și dascăli motivați, consideră Sorin Cîmpeanu

 

Sorin Cîmpeanu: Pe parcursul crizei sanitare aceste probleme s-au accentual, s-au amplificat. Asta mă face să cred că este absolut inadmisibil să coborâm calitatea educației mai mult decât este acum. Primim vești după vești, lucruri pe care le știm, lucruri care din păcate se confirmă. Săptămâna trecută am avut un raport al unui studiu privind literația, care a confirmat rezultatele testelor Pisa, ale examenelor naționale, rata ridicată de analfabetism în rândul copiilor și tinerilor noștri. Astăzi vedem bine un alt subiect. România este pe ultimele locuri din perspectiva numărului de tineri înscriși în învățământul superior. În fiecare săptămână primim o confirmare a acestor vești rele despre sistemului de educație din România. Toate aceste se constituie într-un motiv pentru care am afirmat că unica șansă a României este schimbarea trendului de la acest punct de minim să începem să construim. Din fericire există proiectul România educată, care în foarte scurt timp va fi transpus în legislație primară, urmată de legislație secundară. Din fericire există resursele financiare disponibile în PNRR. Iar modul în care se articulează aceste două oportunități se constituie într-o șansă ca educația, într-adevăr, să înceapă să urce din perspectiva calității și din perspectiva echității.

Reporter: Domnule ministru, cum vă explicați faptul că studiile arată ceea ce ați declarat. Avem copii care sunt analfabeți funcționali, dra notele nu arată asta.

SC: Irelevanța notelor, lipsa unor evaluări standardizate au generat acest lucru. Școlile au fost nevoite să intre în sistem online fără a fi pregătite. Și notați că sunt un adept și un mare susținător al digitalizării educației. Dar școlile să fie obligate să treacă toți elevii în online a fost o catastrofă educațională. Această catastrofă educațională a avut printre consecințe și lipsa de relevanță a notelor. Din acest motiv, la nivelul noului pachet legislativ și printre multe alte schimbări care sunt integrate în sistemul de educație voi pleda și pentru o diminuare a importanței notelor. Școala trebuie să se axeze pe competențele pe care trebuie să le aibă copiii, competențe care să le folosească în școală și în viață. Școala nu mai trebuie să se axeze exclusiv pe cunoștințe, pe memorarea informației. Cunoștințele pot fi apreciate prin note. Notele s-au dovedit a fi din ce în ce mai puțin relevante. Iar competențele includ și cunoștințele care vor rămâne apreciate prin note, dar sunt și abilități. Abilitățile îți demonstrează rata de alfabetizare funcțională și de asemenea, atitudinile. Abilitățile și atitudinile nu pot fi evaluate la fel de ușor printr-un sistem numeric de la 1 la 10. Avem nevoie de rapoarte descriptive, de rapoarte narative. Avem nevoie de o școală mult mai prietenoasă și mai atractivă pentru copii, alături de multe alte lucruri.

Rep: Cum veți face asta? Mai ales pentru că în ultima perioadă deoarece ponderea notelor conta în diferite sisteme de admitere am creat din elevi adevărați vânători de note.

SC: Acesta este un lucru foarte grav alături de irelevanța notelor. Nota 9 diferă de la școală la școală. Nu mai reprezintă același lucru pentru că nu am fost capabili să introducem în toată această perioadă o standardizare a evaluării. Faptul că în perioada crizei sanitare au fost date note în online fără a avea platforme de evaluare în online, profesorul cine îi răspunde din spatele unui ecran negru. Putea fi evaluat elevul, un frate, un părinte, un profesor. Putea să fie oricine altcineva. Din această perspectivă profesorul nu avea nicio vină. Din această cauză aceste note și-au pierdut din relevanță. Dar în primul rând și-au pierdut din relevanță pentru că nu avem o standardizare a acestei evaluări. Până în anul 2024 prin PNRR vom avea o platformă de evaluare standardizată. Vom putea avea realizate toate aceste standarde în așa fel încât după adoptarea pachetului legislativ, a legislației primare necesare transpunerii în proiectului România educată, vom avea o serie de acte normative subsecvente, într-un număr de peste 100. E vorba de hotărâri de guvern și ordine de ministru. În paralel am început să folosim fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență, iar începând cu septembrie 2023 sunt convins că școala va putea să înceapă pe cu totul alte baze, nu numai din perspectiva evaluării. Fără a avea un curriculum adecvat evaluarea nu va reuși să facă nimic. Nu va face altceva decât să confirme aceleași vești triste despre care am vorbit la începutul discuției. Este nevoie de o revizuire a planurilor cadru.

Rep: Și cum veți face asta?

SC: Este nevoie de o revizuire a curricumului. Este nevoie de formarea profesorilor, după cum este nevoie și de investiții în infrastructură. Profesorii sunt cei care vor avea în continuare rolul determinant în școală. Iar pentru a avea profesori aceștia trebuie să fie motivați. Trebuie o salarizare atractivă a profesorilor. Am propus deja ca la intrarea în sistem un profesor debutant să înceapă cu salariul mediu pe economie.

Rep: În același timp, expertul în educație de la Iași, Constantin Cucoș, a declarat la RFI România, că materiile sunt divizate, sunt secvențiate, sunt predate monodisciplinar, dar le pretindem elevilor, mai ales prin testele Pisa, conduite compozite integrative care presupun realizarea unor legături între aceste cunoștințe și pe de altă parte între cunoștințe și realitate. Cum veți modifica curriculum?

SC: Curriculum nu va fi modificat de către ministru, ci de către specialiști în științele educației pe fiecare disciplină în parte. Am început deja acest lucru. În perioada 30 mai – 10 iunie se va derula o evaluare standardizată în care elevii vor putea fi familiarizați cu abordarea testelor Pisa. În momentul de față prima oară când văd acest timp de teste se întâmplă la vârsta de 15 ani. O dată cu introducerea acestor evaluări standardizate începând cu clasele mici, elevii vor fi mult mai familiarizați cu această abordare interdisciplinară. Într-adevăr, abilitatea presupune capacitatea de a pune la un loc cunoștințele dobândite la mai multe discipline. Aceasta este o abilitate care are drept rezultat alfabetizarea funcțională.

Rep: Ați vorbit și despre profesori, care trebuie să îi facă pe copii să le placă școală. În același timp, care este rezistența pe care o veți întâmpina în măsurile pe care intenționați să le luați? Ne ferim de termenul reformă.

SC: Schimbarea de mentalitate este un lucru foarte greu. Profesorii vor trebui să înțeleagă că rolul lor va fi mult mai complex decât până acum. Profesorii vor trebui să fie facilitatori de învățare. Profesorii vor trebui să știe să îi îndrume pe copii în multitudinea de surse de informare de pe internet de exemplu. De asemenea, renunțarea la tabla clasică cu cretă și burete, care și-a adus aportul la educația multor generații, dar a venit momentul să renunțăm la ea. Dacă vom avea în fiecare din cele 80.000 de săli de clasă din România o tablă interactivă și vom avea prin fondurile disponibile prin PNRR, profesorul nu va trebui să facă altceva decât să scrie cu markerul pe acea tablă interactivă ca și cum ar scrie cu creta pe tablă. Însă, elevii vor putea să descarce pe propriile dispozitive, în timp real ceea ce predă profesorul. Asta îl va face și pe profesor mai atent deoarece ceea ce predă nu se va mai șterge. Ceea ce predă va putea să rămână stocat. Apoi, pentru a face școala atractivă, având un astfel de dispozitiv este foarte simplu atunci când predai, de exemplu la fizică planul înclinat, atunci când predai la anatomie, atunci când predai la chimie, printr-un simplu click să poți să ilustrezi mult mai atractiv ceea ce îți dorești să predai. Cred că asta va face școala mai prietenoasă. Renunțarea la o pondere excesivă a notelor va face școala mai prietenoasă. Va trebui să știm să îi ținem aproape de școală dacă nu vrem să îi pierdem, dacă nu vrem să coboare calitatea educație mai mult decât a făcut-o până acum. Și încă ceva, în acest fel vom putea să implementăm în fiecare școală ceva ce trebuia făcut de mult, de peste 10 ani, anume acele planuri de învățare individualizată pentru fiecare elev, între profesor și elev. Lucrurile astea constituie o obligație legală, dar lucrurile astea nu s-au întâmplat în realitate. Având aceste evaluări standardizate, având resursele alocate în educație, schimbând arhitectura de sistem vom putea să avem și aceste lucruri care în ultimă instanță vor face școala mai atractivă și vor reduce rata de părăsire timpurie a școlii.

Rep: Practic note vor fi înlocuite total de aceste rapoarte descriptive?

SC: Nu, am spus că micșorăm ponderea notelor și importanța excesivă acordată notelor. Am ajuns să dăm note și copiilor de 5 ani, ceea ce este un lucru total greșit din prisma oricăror metode pedagogice. Nu vor fi eliminate. La finalul fiecărui an școlar vom avea nevoie de medii încheiate. Vom vedea dacă toate disciplinele trebuie apreciate prin note sau e suficient ca la unele discipline să avem calificative.

Rep: Toate începuturile par a fi bune, dar ce garanții avem că acest proiect va fi dus până la capăt de un alt ministru al educației? E nevoie de timp, nu?

SC: Dacă vom avea adoptate legile care transpun proiectul România educată, dacă vom avea un proces de consultare în are toți cei îndreptățiți să se exprime o vor face această legislație va fi stabilă. Dacă vom avea înțelepciunea să continuăm cu perseverență această reformă în educație lucrurile se vor schimba. Deciziile bune în educație, din păcate, nu pot genera rezultate peste o săptămână sau peste o lună. 

 

 
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu