Cotele de gen și profesionalismul nu se exclud. Avem curajul să renunțăm la clișee? (Interviu)

Oana Băluță: În primul rând e nevoie să recunoaștem faptul că în politică femeile sunt subreprezentate, iar bărbații sunt suprareprezentați. Aceasta este realitatea de la care pornim. Apoi, este bine să recunoaștem faptul că partidele politice sunt principalii actori, care au un rol în raport cu reprezentarea politică în sensul în care ele pot să decidă să adopte anumite măsuri care să crească ponderea de reprezentare a femeilor. Sau pot să decidă să se comporte așa cum ne-au obișnuit din anii 1990 până acum. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat din anii 1990 până acum observăm că în realitate în Parlament, dacă ne raportăm strict la instituția parlamentului, numărului femeilor a crescut în comparație cu anii 1990 când aveam 4% femei în Parlament. Dar creșterea este extrem de lentă. Asta ne spune nouă că partidele politice, până acum cel puțin, nu au avut această disponibilitate de a recunoaște că sunt probleme în raport cu felul în care își selectează candidații, în raport cu reprezentativitatea.

Reporter: Oana Băluță, vă explicați de ce nu există această disponibilitate, această aplecare spre subiect?

OB: Sunt diverse tipuri de ipoteze. O ipoteză spune că un stimulent puternic ar trebui să-l ofere societatea. În același timp, vedem că de-a lungul anilor societatea a transmis diverse mesaje înspre partidele politice, inclusiv nevoia de reformare a acestor organizații. În realitate, reprezentarea politică a femeilor în Parlament este un indicator care ne spune multe despre calitatea democrației. Dacă ne uităm în diferite clasamente, în diferite analize, reprezentarea politică a femeilor  în parlament este unul dintre indicatorii în baza căruia este măsurată calitatea democrației. Este limpede că România este codașă, inclusiv la acest indicator de reprezentare politică.

Rep: Discutăm imediat și despre cei care se opun cotelor de gen și despre argumentele pe care le aduc. Acum vreau să discutăm altceva. Pe de altă parte, este cel puțin nepotrivit, chestionabil că teme importante, unde cele afectate sunt în special femeile, să fie dezbătute în mare parte, poate nu exclusiv de bărbați. Mă refer atunci când e vorba despre avort, despre hărțuire sexuală, despre violență domestică și așa mai departe. Acolo e nevoie, pe lângă a trata tema cu profesionalism, cu competență, așa cum se înțelege, și de o înțelegere personală a fenomenului, nu?

OB: Aș începe cu o observație. Cotele de gen și recunoașterea faptului că este important ca în decizia politică, în reprezentarea politică să ai și femei care se pronunță în raport cu interesele politice, reprezentarea lor, treburile publice, nu exclude ideea de profesionalism sau de merite. Un partid folosește diverse filtre, diverse criterii în baza cărora își selectează candidații. Cotele de gen sunt unul dintre aceste criterii, care pot să facă bine, mersi o casă bună cu profesionalismul. Până în prezent nu am avut cote de gen, dar nu este ca și cum am avut o clasă politică extrem de meritocratică. Cred că este bine ca atunci când intervenim în această dezbatere despre cotele de gen să fim atenți la felul în care noi participăm la dezbatere, care sunt argumentele pe care le aducem, în ce măsură argumentele respective sunt solide sau sunt niște impresii, niște stereotipuri pe care le vehiculăm și care mai departe creează prejudecăți.

Rep: De fapt, ați punctat argumentele celor care sunt contra, care spun „Ce nevoie avem de cote de gen, atât timp cât importantă este competența?”.

OB: Ele pot să meargă foarte bine împreună. Este fals să credem că meritele, competența și cotele de gen se află într-o relație de antonimie. Este realmente fals, de aceea spun că unele contribuții la această dezbatere publică și dezbatere politică substanțială, de care cred eu că avem nevoie, sunt extrem de firave. Avem un dezechilibru major de reprezentare politică între femei și bărbați. Femeile au interese și este dreptul lor să fie reprezentate politic. Este nevoie să ne asigurăm că avem acele mecanisme care să permită corectarea felului în care partidele politice și-au selectat până acum candidații. Eu ca femeie realmente m-am săturat ca în dezbaterile publice, în dezbaterile politice să văd doar bărbați sau preponderent bărbați care discută despre bugetul României, despre infrastructură, despre politicile de mediu, despre agricultură acolo unde se mai discută despre agricultură, despre violență, despre viol. Am văzut recent în spațiul public, în zona mediatică, doar bărbați vorbind despre violul folosit ca armă de luptă în Ucraina sau despre posibilitatea ca în Statele Unite avortul să fie interzis.

Rep: Iertare, dar asta nu a însemnat că acolo a avut loc neapărat o discuție competentă. Faptul că nu au fost promovate femeile și locul lor a fost ocupat de bărbați, nu a adus o puls valoare oricărui domeniu pe care l-ați menționat dumneavoastră.

OB: Nu. În final, ceea ce ne dorim cei și cele care susținem aceste cote este o societate sau o clasă politică în care să vedem un echilibru, un parteneriat între femei și bărbați.

Rep: Și nu un război al sexelor, cum pare că a devenit.

OB: Vreau să mai fac o observație în legătură cu ce s-a întâmplat în realitate în acele state care de foarte mulți ani au utilizat cotele în politică, fie că vorbim despre cote legislative, fie că vorbim despre cote voluntare asumate de partidele politice. Unul dintre studiile publicate recent arată că în Suedia, în clipa în care au fost adoptate cotele de gen, unul dintre efectele pozitive a fost faptul că bărbații mediocri nu au mai fost selectați de lideri de partid mediocri.