Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Flori pictate peste urmele gloanțelor: o artistă readuce speranța la Bucea

artista_ucraina.jpg

Ivanka Siolkowsky a venit din Canada pentru a acoperi cu flori urmele gloanțelor...
Sursa imaginii: 
© Ivanka Siolkowsky via France24

Orașul ucrainean Bucea, poartă în continuare urmele ocupației ruse. Nenumărate clădiri sunt distruse iar cele care sunt încă în picioare, precum și gardurile și porțile, sunt pline de urmele gloanțelor. O voluntară de origine ucraineană venită din Canada a decis să transforme urmele războiului în opere de artă. Vrea să îi ajute pe locuitori să depășească oroarea prin care au trecut și să le readucă zâmbetele pe față, transmite corespondentul France24.

Orașul Bucea, situat la periferia Kievului, a fost ocupat de armata rusă timp de peste o lună. După ce armata a plecat, la începutul lunii aprilie, ucrainenii au găsit străzile pline de cadavre și dovezi ale crimelor în masă, ale torturii și ale execuțiilor sumare.

În timp ce viața începe să revină la normal, amintirile atrocităților comise sunt încă vizibile peste tot pe străzi. Clădirile au fost distruse, iar pereții din tot orașul sunt plini de găuri de gloanțe. Dar acum, multe gardurile și porți ciuruite sunt acoperite cu flori, pictate de Ivanka Siolkowsky.

"Pentru ca el să-și amintească de bucuria care domnea cândva în oraș"

Ivanka Siolkowsky are propria sa afacere în Canada. Când a izbucnit războiul din Ucraina, a vrut să se înroleze ca voluntar.

"În prima săptămână a invaziei, am zburat în Polonia și am ajutat la graniță. Erau mulți copii care traversau singuri granița și aveau nevoie de asistență, așa că i-am ajutat să ajungă în siguranță.

Apoi au fost din ce în ce mai puțini oameni care au trecut granița, așa că m-am dus în partea ucraineană pentru a participa la ajutorul umanitar. Aproape în fiecare zi mă aflam într-un oraș nou, ajutând în diferite moduri - mai ales  copiii", povestește ea.

Voluntara ucraineano-canadiană a avut ideea să picteze peste găurile de gloanțe lăsate de război în timp ce discuta cu un locuitor din Bucea.

"Am întâlnit un bărbat pe nume Sasha, care își pierduse fiul în război, iar casa lui fusese făcută praf de bombe. Mi-a spus că vrea să plece pentru că nu mai există bucurie în oraș. Tot ce vedea erau găuri de gloanțe care îi aminteau de ceea ce pierduse. Așa că, pentru el, am vrut să șterg aceste găuri de glonț pentru ca el să-și amintească de bucuria care a domnit odată în oraș. Am pictat narcise pentru că mi-a spus că sunt florile lui preferate. Scopul meu era să-l fac să zâmbească și am reușit. Nu m-am gândit niciodată că acest lucru va deveni ceea ce este astăzi".

"Am făcut toate lucrările de una singură, deși am avut puțin ajutor din partea asistentei mele de patru ani, Anya. M-a văzut într-o zi cum vopseam primul gard de la fereastra dormitorului ei și a venit să mă ajute. De atunci, ea a fost alături de mine. Sper că oamenii din întreaga Ucraină se vor alătura acestei mișcări și vor începe să-și vopsească și ei gardurile, astfel încât țara să fie plină de flori! Am văzut deja acest spectacol [aici] și este minunat. "

În ultimele luni, Ivanka Siolkowsky a vizitat mai mult de 20 de orașe din Ucraina. Dar cea mai mare parte a timpului și-a petrecut-o vopsind porți și garduri în Bucea.

"Îi întreb pe locatari ce flori preferă. Fiecare casă are o floare diferită, ... "

Pentru Ivanka Siolkowsky, ajutarea ucrainenilor are o semnificație foarte personală:

"Toți bunicii mei sunt ucraineni. Trei dintre ei au fost luați din satul lor și duși în Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După aceea, s-au mutat în Canada, unde există o mare diasporă ucraineană, și și-au început viața acolo. Limba și tradițiile au fost continuate în familie.

Am crescut ascultând poveștile lor de război. Nu am crezut niciodată că voi vedea așa ceva în viața mea, dar iată-ne ajunși aici", spune ea

"Rușii nu ne pot fura speranța"

În Ucraina, Ivanka Siolkowsky a pictat șapte garduri și 243 de flori în total. Vorbește mereu cu oamenii și a făcut tot ce a putut pentru a-i ajuta.

"Am auzit cele mai oribile povești din viața mea. Ca să fiu sinceră, cred că încă mă lupt să mă obișnuiesc cu toate acestea. Mi-e teamă să mă întorc la viața "normală" de acasă, pentru că am impresia că atunci abia îmi voi da seama ce mi se întâmplă.

Acești oameni au trecut prin atâtea. Nu au nevoie să li se reamintească acest lucru în fiecare zi când merg pe stradă. Asta fac aceste găuri de gloanțe. Așa că scopul meu a fost să le ascund în spatele a ceva frumos. Florile sunt un simbol al speranței, al creșterii, al renașterii. Este cel mai bun mod de a-i face pe ruși să știe că nu ne pot lua speranța".

 

Traducere de Vrabii Nadina, după articolul postat de France 24

Editor: Șerban Georgescu