Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ar trebui războiul din Ucraina să determine regândirea conceptului de securitate nucleară? (reportaj France 24)

img_2131.webp

Soldații ucraineni de la Cernobîl fac o fotografie în fața „sarcofagului” care ascunde reactorul nuclear care a explodat în anul 1986, provocând cel mai mare dezastru nuclear din lume, pe 24 mai, 2022.
Sursa imaginii: 
David Gormezano/France 24

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, centralele nucleare au fost pentru prima dată în istorie prinse în mijlocul unui război convențional. Puțini jucători din industrie au anticipat acest scenariu de coșmar. La Cernobîl și Zaporojie, forțele ruse reprezintă o amenințare continuă la adresa măsurilor minime de securitate nucleară.

Pe drumul spre Cernobîl, de-a lungul fluviului Nipru, la două ore distanță de Kiev, au rămas urmele lăsate de ocupația rusă, la două luni după calvarul ce a început odată cu invazia de pe 24 februarie și a durat până pe 31 martie. Majoritatea podurilor au fost distruse, iar șoferul îi avertizează pe membrii echipei France 24 să rămână pe trotuar, deoarece sunt mine de teren ascunse.

În urma invaziei, zona de excludere de la Cernobîl – o zonă de 30 de kilometri care înconjoară cunoscuta centrală nucleară aflată în apropierea frontierei dintre Ucraina și Belarus – s-a aflat din nou pe primele pagini ale ziarelor din întreagă lume. Pentru aproximativ 35 de zile, angajații de la Cernobîl au fost nevoiți să se supună soldaților ruși care păreau să ignore pericolele inerente dintr-un amplasament nuclear.

„Aveau foarte puține cunoștințe. Nu înțelegeau că solul de aici este contaminat, că nu trebuie atins, și în niciun caz nu trebuie săpate tranșee în el”, a povestit Ruslan, un tehnician de la centrala nucleară, în timp ce aștepta autobuzul pentru a merge la muncă. „Și totuși, nu au ținut cont și au determinat creșterea nivelului de radiații în zonă. Din fericire, conducerea a știut să rezolve situația”.

Valentin Geïko, șeful de tură de la Cernobîl, a devenit erou național după ce a putut să povestească pentru mai multe publicații cum a rezistat în fața ordinelor soldaților ruși fără cunoștințe științifice și cu intenții neclare. Simțul umorului și determinarea l-au ajutat pe Geïko să-i încurajeze pe angajații centralei nucleare să se adapteze timp de 20 de zile, cât au fost ținuți ostatici, până când soldații ruși le-au permis camarazilor lor să-i elibereze.

Odată cu invazia Rusiei, experții nucleari din întreaga lume s-au temut din nou de situația de la Cernobîl. Dezactivarea senzorilor, deplasarea trupelor pe solul contaminat, și decuplarea centralei de la rețeaua electrică de pe 9 până pe 14 martie, i-au făcut pe specialiști să se gândească la ce-i mai rău.

Lui Sergei, un alt angajat al centralei nucleare, încă nu-i vine să creadă, după ce a văzut „barbarii” pătrunzând în interiorul zonei de excludere ce izolează reactorul distrus încă din 1986. „Au jefuit totul, au distrus materialul tehnic, echipamentul. Dar, din fericire, sistemul de răcire nu a fost avariat, ceea ce ar fi putut provoca o catastrofă”.


Ruslan și Sergei, doi angajați ai centralei nucleare de la Cernobîl, încep o tură de 15 zile pentru a asigura mentenanța la fața locului.
Sursa imaginii: 
David Gormezano/France 24

Într-adevăr, efectele celui mai mare dezastru nuclear din istorie, care a avut loc la Cernobîl, continuă să fie resimțite. Cele patru reactoare nu au fost încă desființate și, cel mai important, 22.000 de ansambluri de combustibil nuclear uzat se află în locurile de depozitare a deșeurilor radioactive ce necesită răcire constantă. O altă activitate principală este reprezentată de supravegherea sarcofagului ce are peste 100 de metri, inaugurat în 2019, și care izolează reactorul „topit” în timpul dezastrului din 2019.

Ocuparea centralei de la Zaporojie reprezintă o amenințare

În timp ce soldații ruși au părăsit Cernobîlul, permițându-i centralei nucleare să revină la un nivel de risc acceptat de către standardele internaționale, ocuparea centralei nucleare de la  Zaporojie, care a început pe 4 martie, a dus la o serie de scene îngrijorătoare de cealaltă parte a țării. Imaginile cu clădiri din incinta centralei nucleare lovite de focul de artilerie au determinat un val de îngrijorare, deși nu a avut loc niciun incident nuclear.

Autoritățile ucrainene au declarat că 500 de soldați s-au stabilit în zona uzinei nucleare, cu 50 de vehicule militare, inclusiv tancuri, arme și explozibili de toate tipurile; un arsenal care nu respectă deloc măsurile minime de siguranță din interiorul zidurilor unei centrale nucleare.

„Nimeni nu și-a imaginat vreodată că cineva ar deschide focul asupra unei centrale nucleare, așa cum au făcut-o rușii la Zaporojie”, a declarat Petro Kotin, președintele Energoatom, compania publică responsabilă de energia nucleară în Ucraina. „Astăzi, o folosesc pe post de bază militară, pentru că perimetrul e bine protejat de ziduri și camere de supraveghere. De asemenea, folosesc restaurantul și cantina pentru a le face viața mai ușoară soldaților”, a menționat acesta gânditor. „Avem impresia că nici măcar ei nu înțeleg de ce au fost puși să ocupe centrala. Au venit, au ocupat-o și nu prea știu ce să facă mai departe”.


Petro Kotin, președintele Energatom, compania publică responsabilă de energia nucleară în Ucraina, în biroul său din Kiev.
Sursa imaginii: 
David Gormezano/France 24

Într-adevăr, nici soldații ruși, nici cei 10-15 tehnicieni din cadrul Rosatom, gigantul rus din industria energiei nucleare, nu au încercat să pună mâna pe combustibilul nuclear de la Zaporojie. Mai mult decât atât, cele două reactoare funcționale ale centralei (din cele șase în total) încă furnizează energie electrică pentru rețeaua ucraineană și alimentează sistemele de răcire ale celei mai mari centrale nucleare din Europa.

E posibil ca Rusia să fi capturat centrala pentru a furniza energie electrică în Crimeea și în alte teritorii? Este ceea ce a lăsat de înțeles vice prim-ministrul Rusiei în cadrul unei vizite de săptămâna trecută la Zaporojie. „Dacă Ucraina e pregătită să plătească, atunci (centrala) poate funcționa pentru Ucraina. Dacă nu, va opera pentru Rusia”, a declarat Marat Khusnullin, potrivit agențiilor de presă din Rusia.

„În acest moment, e imposibil ca centrala de la Zaporojie să fie conectată la rețeaua electrică din Rusia,” a replicat Kotin. „Ar fi nevoie să se construiască 200-400 de kilometri de conducte, care ar costa peste 500 de milioane de euro și ar putea dura doi ani. Dar cu timp și bani, rușii o pot face, desigur. Uitați-vă la măsurile pe care le-au implementat pentru a construi un pod între Crimeea și Federația Rusă”, între 2014 și 2018, a adăugat acesta.

Provocarea securității nucleare în plin război

Membrii industriei nucleare civile sunt de părere că este esențial ca aspectul securității nucleare să fie luat în calcul în vreme de război. În trecut, s-a pus problema unor posibile atacuri teroriste. Dar având în vedere invazia rusă, sunt discuții cu privire la adoptarea unor norme internaționale.

În ultimele trei luni, autoritățile ucrainene le-au cerut – până acum fără succes – reprezentanților Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) să îi oblige pe membrii săi să respecte un perimetru de securitate de cinci kilometri în jurul centralelor nucleare în care forțele militare să nu poată pătrunde.

Deocamdată, guvernul ucrainean și-a consolidat apărarea asupra ansamblurilor nucleare. „Avem acum soldați echipați cu rachete antitanc Javelin și NLAW. La Zaporojie, am fost luați prin surprindere; nu era nici măcar o armă la fața locului. „Nu știu exact ce mijloace militare au fost utilizate. Sunt informații confidențiale la care nu am acces”, a declarat Kotin.


O pictură murală de la Cernobîl pe 24 mai, 2022.
Sursa imaginii: 
David Gormezano/France 24

Între timp, șeful centralelor nucleare din Ucraina a interzis transportul materialelor nucleare pe teritoriul ucrainean din motive de siguranță. Transportul combustibilului nuclear necesar pentru funcționarea reactoarelor va trebui să aștepte până la sfârșitul războiului. Decizia nu ar trebui să afecteze infrastructura nucleară din Ucraina, deoarece autoritățile au urmat sfatul experților americani detașați după izbucnirea războiului în Donbas în 2014.

„Am ținut cont de recomandarea lor de a construi unități de depozitare a combustibilului pe teritoriul ucrainean care le-ar permite centralelor noastre să funcționeze pe o perioadă de doi ani. În cazul în care războiul va dura mai mult de doi ani, vom vedea ce va fi”, a explicat Kotin.

Războiului din Ucraina nu pare că se va încheia prea curând. Dar este exact timpul de care industria nucleară civilă are nevoie pentru a garanta securitatea nucleară optimă.

Pe termen scurt, o posibilă bătălie între forțele ucrainene și forțele ruse pentru obținerea controlului asupra centralei de la Zaporojie nu poate fi respinsă, cu Ucraina exprimându-și dorința de a revendica toate teritoriile ocupate în următoare luni.

Perspectiva unei lupte de intensitate ridicată pentru controlul asupra unei centrale nucleare? Un coșmar, pentru întreaga Europă.

 

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24