Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Cine va salva platanii seculari ai lui Gustav Eiffel? (reportaj RFI)

close_up_of_thomas_at_bottom_of_tree_landscape.webp

Specialistul în silvicultură Thomas Brail coboară din copac pentru o discuție.
Sursa imaginii: 
Hird/RFI

Specialistul în silvicultură Thomas Brail „și-a așezat tabăra” într-un copac bătrân de 200 de ani – unul dintre cei trei arbori seculari care au fost cândva protejați de către Gustav Eiffel, dar se află acum sub amenințarea unui proiect privind dezvoltarea facilităților turistice în apropierea Turnului Eiffel.

Brail stă printre ramurile înalte ale celui mai mare platan aflat la baza Turnului Eiffel. La o înălțime de 14 metri, acesta este înconjurat de frânghii.

Ecologistul din Gers, o localitate din sudul-vestul Franței, a înființat Grupul Național de Monitorizare a Arborilor (GNSA) în 2019 și îi sprijină pe cei care se opun proiectului OnE Paris, ce cuprinde o serie de amenajări și birouri de turism care vor fi construite la baza turnului în timp util pentru Jocurile Olimpice din 2024.

Proiectul ar presupune tăierea a 22 de copaci. O petiție menită să denunțe această decizie a adunat până acum 140.000 de semnături.

„E păcat că alegem să acordăm atenție unei clădiri, un monument de fier care nu furnizează oxigen și nu contribuie la decarbonizarea planetei, în loc să avem grijă de acest biet platan care face o treabă excelentă”, precizează Brail, care s-a aplecat pe marginea copacului.

Specialistul în silvicultură Thomas Brail coboară din copac pentru o discuție.

Sursa imaginii: Hird/RFI

„Acești copaci oferă adăpost păsărilor, liliecilor, insectelor ... Cu cât sunt mai bătrâni, cu atât mai multă biodiversitate oferă. De aceea trebuie să îi ocrotim pe bătrânii aceștia”.

După ce a văzut că tot mai mulți oameni se opun, viceprimarul Parisului, Emmanuel Gregoire, a promis că niciun copac secular nu va fi tăiat.

„Zona critică a rădăcinii”

Dar activiștii sunt de părere că arborii vor fi oricum „uciși”, deoarece proiectul de construcție le va ataca așa-numita „zonă critică a rădăcinii”.

„Dacă ne-am fi aflat în Germania sau Marea Britanie, acești arbori ar fi fost ocrotiți și construcțiile din parc ar fi fost oprite”, precizează Tangui Le Dantec, conducător științific în cadrul France Nature Environment.

„În Franța însă, avem o serie limitată de reglementări privind construcțiile la mai puțin de șase metri de un copac. Poate să funcționeze în cazul unui copac tânăr, dar nu în cazul unui arbore bătrân de 200 de ani ale cărui rădăcini sunt mult mai lungi”.

„În prezent, acest copac este sănătos, dar în cazul în care construim la bază rădăcinilor sale, va muri”.

Plantarea copacilor

De asemenea, proiectul de reamenajare presupune plantarea a zeci de copaci și crearea unui spațiu verde de-a lungul centrului aglomerat din capitală.

Dar Le Dantec spune că nu e vorba numai de cifre, deoarece copacii mai bătrâni sunt de neînlocuit în privința avantajelor pe care le aduc ecosistemului.

„Acest copac valorează cât 700 de copaci proaspăt plantați”, precizează acesta întinzând mâna spre platanul falnic unde se află Brail.

„Și este echivalentul a 130-150 de copaci adulți din Paris. Când aduc în discuție ideea de servicii pentru ecosistem, mă refer la depoluarea atmosferei, a solului, a apei, și la efectele de răcire pe care le are”.

„Luând în calcul problema încălziri globale, vor fi niște aspecte foarte importante în următorii ani”.

Patrimoniul Franței

Platanii, în special, fac parte din patrimoniul francez.

Se presupune că Napoleon i-ar fi plantat de-a lungul drumurilor pentru a le oferi umbră trupelor sale. De asemenea, au devenit o particularitate a canalului din sudul Franței, Canal du Midi, asigurând umbră barjelor trase de cai care transportau mărfuri.

Deși sunt specifici climatului mediteraneean, au reușit să crească în orașele nordice precum Parisul.


Cicliștii participanți la Turul Franței, iulie 2016, se bucură de umbră datorită boltei de platani de pe distanța dintre Arpajon-sur-Cere și Montauban.
Sursa imaginii: 
Lionel Bonaventure/AFP via RFI

„Acești trei copaci au fost plantați în Champ-de-Mars în 1814”, explică Le Dantec.

„La momentul în care a fost construit turnul, erau mai mulți, dar Gustav Eiffel a luptat pentru a-i proteja pe aceștia trei. Într-un fel, sunt copacii lui Gustav Eiffel”.

Cel mai mare, cel în care stă ghemuit Brail, are 50 de tone.

„Sunt 50 de tone de istorie vie. Acest copac a fost martor la două imperii, două monarhii, patru republici, două perioade de ocupație și nenumărate războaie”

„Este vorba de istorie, patrimoniu, dar mai ales de viața din inima celui mai dens populat oraș din Europa”.

„Așa că ar trebui să prețuim viața”.

„Plămâni verzi”

Activiștii sunt de părere că parcul Champ-de-Mars este absolut necesar într-un oraș precum Parisul, unde lipsesc spațiile verzi.

„Cunoaștem cu toții recomandările OMS privind numărul de metri pătrați de spațiu verde necesari per locuitor”, spune Philippe Khayat de la ONG-ul SOS Paris, unul dintre susținătorii petiției.

„Avem în jur de 3metri pătrați per locuitor, dar avem nevoie de cel puțin 10 metri pătrați pentru a fi sănătoși”

De asemenea, Khayat crede că proiectul OnE este pur comercial.

„În spatele acestei povești, stă un proiect comercial început pentru a câștiga mai mulți bani de pe urma turiștilor care vizitează Turnul Eiffel”.

În februarie, Emile Meunier, un oficial al Consiliului Municipal din Paris, reprezentant al Ecologiștilor, a fost inițial de acord cu proiectul, dar s-a răzgândit între timp. Spune că nu este prea târziu să se renunțe la plan.

„Proiectul a fost aprobat, dar din moment ce este proiectul orașului, putem reveni și anula autorizația de construire”, precizează acesta.

 

 

„Protecție sporită”

După ce Brail a intrat în grevă, reprezentanții primăriei din Paris au promis că vor avea loc discuții cu grupurile de mediu pentru a găsi o soluție.

Dar misiunea specialistului în silvicultură depășește granițele Parisului.

Își dorește să fie mai bine respectat pe teritoriul țării codul de conduită ecologică, care interzice doborârea copacilor sănătoși în zonele urbane.

În februarie, a fost modificat pentru a include o derogare privind motivele „planificării și dezvoltării urbane”.

„Legea e puternică, dar începe să-și piardă din autoritate și ne îngrijorează acest aspect”, menționează Brail.

De asemenea, își dorește reguli mai strice în privința defrișărilor pădurilor din Franța, care duc la o pierdere dramatică a biodiversității.

„Ecosistemul nostru se va prăbuși dacă nu vom renunța la acest model economic puternic industrializat”, spune Brail.

„Bineînțeles că putem lua lemne din pădure – și eu ard lemne acasă – dar nu în modul în care o facem acum. E prea agresiv pentru păduri”.

„Știm cu toții că planeta se încălzește pentru că nu avem suficienți copaci. Atât de simplu e”.

Sprijin din partea prim-ministrului

În 2019, Brail a petrecut 28 de zile într-un copac din fața Ministerului Mediului pentru a încerca să oprească doborârea a 26 de platani din Condom, din apropierea casei lui.

Misiunea sa nu a avut succes, dar Elisabeth Borne, ministrul mediului de la acea vreme, și-a arătat sprijinul pe pagina de Twitter pentru lupta sa „sinceră”, și a precizat că speră că vor putea lucra împreună pentru a spori protecția arborilor.

O copie a mesajului acesteia este tipărit pe un afiș uriaș așezat lângă cortul lui Brail.

În prezent, Elisabeth Borne deține funcția de prim-ministru, iar Brail speră că ea se va ține de cuvânt.

 

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a RFI