Fake News-urile Recensământului 2022: Datele colectate ajung la ANAF sau la SRI

Dacă după autorecenzare, Iașul este pe ultimul loc la nivel național, cât privește etapa recenzării pe teren, directorul adjunct al Direcției de Statistică din Iași, sociologul Ciprian Iftimoaie crede că va fi una dificilă pentru că mulți dintre cetățeni sunt fie slab informați fie reticenți la a oferi date pentru recensământul populației.

În funcție de numărul chestionarelor care au fost înregistrate din baza de date, aproximativ 11 milioane de chestionare, raportat la populația stabilă estimată la 3 decembrie 2021, momentul de referință a recensământului, județul Iași se plasează pe ultimul loc, cu puțin peste 44% din chestionarele completate. Raportat la populația stabilă estimată și acest județ se plasează peste targetul stabilit de Institutul Național de Statistică de 35% ca pondere de chestionare raportat la populația stabilă estimată.

Care ar fi explicația că, iată, ne aflăm pe ultimul loc după autorecenzare?

Autorecenzarea a fost un proces interesant, o noutate pentru cercetările statistice exhaustive, cum este și recensământul populației și locuințelor. Depinde foarte mult succesul acestei proceduri de conștiința civică, de gradul de informare a populației și de mobilizarea autorităților.

Ceea ce înseamnă că la Iași nu prea s-au implicat autoritățile publice?

În unele comunități locale s-au implicat mai mult, unde sunt procente ridicate, în altele, mai puțin. S-a mizat mai mult pe metoda recenzării în teren.

Să vorbim puțin și despre fakenews-urile și teoriile conspirațiilor referitoare la autorecenzare. Ce ați observat?

Am observat că, în principal, s-au vehiculat și din păcate, se vehiculează în continuare câteva astfel de fake news-uri. E vorba de faptul că datele care sunt furnizate legate de componenta gospodăriei, a locuinței, ar fi furnizate de către Institutul Național de Statistică către instituții terțe, cum ar fi poliția sau serviciile de informaţii. Acest lucru nu este valabil deoarece Institutul Național de Statistică acționează pe baza legislației europene și a celei naționale, care garantează în totalitate confidențialitatea datelor statistice. Un alt faknews care a circulat în această perioadă este că autoritățile statului doresc să afle date cu privire la populația care ar putea fi încorporată în serviciul militar în caz de mobilizare generală sau război. Institutul Național de Statistică nu furnizează astfel de date. Un alt fakenews care ne-a atras atenția, vehiculat în discuțiile dintre oameni este cel cum că autoritățile ar vrea să știe ce locuințe sunt, câte sunt neocupate, câte camere sunt disponibile, eventual să se primească în acele spații cetățeni refugiați din Ucraina din cauza războiului. Evident, mai sunt și alte astfel de fakenews-uri pe care noi le-am deconstruit, ca să spun așa.

De câteva zile, recenzorii sunt pe teren. Care sunt problemele și provocările?

Partea aceasta, de recenzare pe teren este un pic mai complicată, mai ales în faza inițială deoarece există o anumită reticență în prima parte, până când oamenii își schimbă păreri, informații. Unii sunt găsiți acasă în momentul unei vizite. Dacă ei, în momentul respectiv, nu sunt la domiciliul de reședință, se discută cu vecinii, cu șefii de scară, de asociație, se efectuează o altă vizită. Tabletele funcționează, fluxul de date, la fel, nu sunt niciun fel de probleme.

Un recenzor are în coordonarea sa aproximativ 500 de locuințe, ei sunt coordonați de recenzori șefi, care validează chestionarele completate în sistem și, de asemenea, mai departe, acestea sunt verificate și validate de către supervizorii care au rol în procesul de verificare și validare. În cazul în care oamenii refuză să comunice informațiile solicitate de recenzori, acesta are obligația să informeze în scris autoritatea locală, primarul, în calitatea sa de președinte al comisiei locale de fond funciar și primarul desemnează un împuternicit care, însoțit de polițistul local și de recenzor, se deplasează la reședința persoanei care a refuzat să fie recenzată, i se mai explică o dată obiectivele recensământului și dacă persistă în această atitudine de refuz, este sancționat contravențional cu o amendă care poate ajunge la 3.000 de lei.