Ce lecție oferă Sri Lanka în fața crizei alimentare globale care se prefigurează (analiză France 24)

Planurile de viitor ale lui Nethmi Rajawasam au părut să dispară în fumul sobei cu lemne pe care familia sa a fost nevoită să o folosească după ce criza economică s-a agravat.

La fel ca majoritatea familiilor din clasa de mijloc din orașele din Sri Lanka, familia Rajawasams folosea butelii de gaz – un bun necesar în bucătărie care părea ceva normal pentru toată lumea – pentru a-și pregăti mesele. Dar asta a fost înainte ca statul insular din sudul Asiei să treacă prin cea mai gravă griză economică de la obținerea independenței în 1948.

După ce guvernul a rămas fără rezerve valutare, nu a mai putut importa gaze pentru gătit sau alți combustibili, alimente și medicamente. Penele zilnice de curent au fost din ce în ce în mai lungi, întâmplându-se la fel și în cazul cozilor de la stațiile de alimentare. Fără combustibil care să susțină generatoarele, un aragaz electric nu ar fi fost o opțiune rentabilă sau accesibilă.

Fotografie din arhivă ce înfățișează câțiva locuitori din Sri Lanka care așteaptă să-și reumple buteliile de gaz folosite în bucătărie, în Colombo, pe 4 ianuarie 2022.

Sursa imaginii: 

Eranga Jayawardena/AP via France 24

Așa că familia sa s-a întors la o modalitate de gătit din perioada preindustrială, așezând o sobă de lut cu lemne pe o mică placă de ciment în fața casei, în locul ce este acum grădină și bucătărie, într-o suburbie din Colombo, capitala Sri Lankăi.

„Gătitul pe o sobă cu lemne este o sarcină obositoare”, a explicat jurnalista independentă în vârstă de 21 de ani, care și-a pierdut slujba cu normă întreagă  atunci când site-ul său de știri a rămas fără finanțarea donatorilor. Rajawasam se împarte acum între mai multe locuri de muncă, ocupându-se în principal de copywriting, și câteodată de spectacole. Astfel, sarcina gătitului cade mai mereu pe umerii mamei sale.

De asemenea, părinții săi și-au pierdut serviciul în timpul crizei. Din moment ce ambii au peste 50 de ani, e puțin probabil să-și găsească un nou loc de muncă în sectorul privat din cauza colapsului economic, explică Rajawasam.

Tânăra liber-profesionistă a devenit principalul sprijin al familiei, a precizat aceasta într-un interviu telefonic care a fost adesea întrerupt din cauza penelor de curent și căderii liniilor telefonice. „Trebuie să câștigăm pentru a mânca”, a spus Rajawasam, fără să-și arate emoțiile.

Dar mesele familiei sunt acum afectate. „Obișnuiam să mâncăm orez de două ori pe zi, acum avem pâine – e mai ușoară și nu trebuie gătită”, a explicat aceasta.

În mai, inflația din Sri Lanka a atins un nivel record de 45,3%, potrivit ultimelor cifre furnizate de către guvern. Între timp, în mai, prețurile la alimente au fost cu 58% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile de transport crescând cu 76,7%. Pentru multe familii din clasa de mijloc, legumele, precum varza, conopida și morcovii, reprezintă acum produse de lux.

Între timp, guvernul a anunțat că angajații din sectorul public vor avea săptămâni de lucru mai scurte, oferindu-le timp pentru a-și cultiva singuri hrana: Aproximativ 1,5 milioane de muncitori din sectorul public vor beneficia de „Vinerea Agriculturii”, o zi liberă cu plată. Decizia a venit după ce ONU a avertizat săptămâna trecută că patru din cinci persoane din țara cu o populație de 22 de milioane de locuitori erau nevoite să sară peste mese.

Pe fondul avertismentelor privind o criză alimentară globală iminentă – determinată de blocada continuă asupra porturilor ucrainene de către Rusia, ce împiedică milioane de tone de cereale să ajungă pe piețele mondiale – Sri Lanka reprezintă o lecție pentru ceea ce s-ar putea întâmpla în țările deja afectate.

Oficialii SUA și UE au acuzat Rusia că folosește alimentele drept „armă”, Moscova susținând că „regimurile occidentale, care acționează ca provocatori și distrugători” sunt de vină pentru criză, potrivit purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe din Rusia.

În timp ce oficialii ruși și cei occidentali se acuză reciproc, criza din Sri Lanka descrie impactul negativ la nivelul societății al penuriei de alimente, țara confruntându-se cu revolta și suferința tot mai mare a populației care se îndreaptă spre sărăcie.

„Plângerile bucătăriei” pentru cei care nu-și permit să meargă cu autobuzul

Guvernul din Sri Lanka a început să discute săptămâna aceasta cu o echipă de oficiali a Fondului Monetar Internațional (FMI) după luni întregi de amânări, guvernul ignorând cererile experților și politicienilor din opoziție privind o intervenție a FMI.

O echipă FMI compusă din nouă membri a vorbit la începutul săptămânii cu premierul Ranil Wickremesinghe despre structura celui de-al 17-lea program de împrumut pentru Sri Lanka din partea creditorului global.

Se așteaptă ca negocierile complicate să dureze câteva luni, populația fiind tot mai neliniștită în privința situației economice dificile. Reprezentanții poliției au declarat la începutul săptămânii că au arestat 21 de oameni care blocaseră porțile Ministerului Finanțelor, care se află lângă biroul președintelui Gotabaya Rajapaksa, în fața căruia au loc proteste încă de la începutul lunii aprilie.

Protestatarii cer de luni de zile demisia lui Rajapaksa, sloganul „Gota go home” („Gota, du-te acasă”) auzindu-se pe străzi și pe rețelele de socializare. Protestul – numit „GGG” pentru Go Gota Gama („gama” este cuvântul singhalez pentru sat) de către manifestanți – i-a atras pe cetățenii din Sri Lanka din diferitele diviziuni geografice, etnice și religioase.

Numărul participanților la protestul organizat în fața biroului prezidențial din Colombo a scăzut după ce susținătorii lui Rajapaksa au atacat luna trecută zeci de mii de manifestanți anti-guvern. Dar au izbucnit proteste mai mici pe teritoriul țării, inclusiv „plângerile bucătăriei” în cartiere unde locuitori se strâng pentru a lovi oale și tigăi în manifestări spontane de nemulțumire.

Rajawasam a participat inițial la protestele în masă din centrul orașului Colombo, dar în urma represiunii, spune că nu mai are timpul și mijloacele pentru a se alătura manifestației. „Nu mai călătoresc la Colombo, devine epuizant”, a explicat aceasta din locuința ei din Athurugiriya, o suburbie aflată la 18 kilometri distanță la sud de capitala Sri Lankăi. „Dar prețurile au crescut foarte mult și sunt mai puține autobuze pe străzi. Pleca un autobuz o dată la zece minute spre Colombo; acum este un autobuz pe oră și ajunge plin de oameni care stau lipiți de uși”.

În timp ce situația devine din ce în ce mai gravă, locuitorii din Sri Lanka încearcă să facă față, protestele diminuându-se.

„S-a înregistrat o scădere a numărului” protestelor Gota Go Gama, a precizat Ambika Satkunanathan, fostul comisar al Comisiei pentru Drepturile Omului din Sri Lanka. „Oamenii se străduiesc să-și satisfacă nevoile elementare și nu au șansa să protesteze”.

„Dar sunt diferite tipuri de proteste care au loc în mai multe părți”, a observat aceasta.

„Protestele au fost ideea cetățenilor, nu au fost organizate sau controlate de partide politice, și au existat diferite forme de protest – dar toate sunt împotriva regimului. Majoritatea cer ca președintele să-și dea demisia”.

Cum se declanșează o criză economică

Majoritatea cetățenilor din Sri Lanka dau vina pe Rajapaksa – o dinastie politică puternică care a deținut cândva președinția, funcția de prim-ministru, șefia ministerului de finanțe, de interne și de apărare – pentru abordarea economică greșită.

De când și-a preluat mandatul în 2019 – și și-a numit fratele, Mahinda, prim-ministru – Rajapaksa a elaborat o serie de politici populiste care constituie calea spre declanșarea unei crize economice.

La scurt timp după alegerea sa, Rajapaksa a urmat o companie în care a promis reduceri de impozite radicale, ignorând sfaturile experților și epuizând fondurile statului. Proiectele masive de infrastructură realizate cu ajutorul investițiilor din partea Chinei au făcut ca statul insular localizat strategic în Oceanul Indian să devină cazul tipic pentru un avertisment din partea economiștilor privind o „capcană a datoriei chineze”.

Cu nepotul președintelui în funcția de ministru al Agriculturii, guvernul a impus o interdicție totală asupra îngrășămintelor chimice, afectând sectorul agriculturii, un sector important pentru Sri Lanka. După ce rezervele valutare au scăzut, guvernul nu a mai putut plăti pentru importurile de alimente – inclusiv alimentul de bază al unei țări care cultiva suficient orez înainte de interzicerea îngrășămintelor.

Odată cu izbucnirea pandemiei, experții și politicienii din opoziție i-au sfătuit pe reprezentanții guvernamentali să înceapă discuțiile cu FMI. Cu toate acestea, administrația lui Rajapaksa și-a menținut opinia, așteptând revenirea de după pandemie a sectorului turismului, până când noul ministrul al Finanțelor, numit în aprilie, a cerut într-un final sprijinul FMI.

Astăzi, după luni întregi de proteste, dinastia lui Rajapaksa este aproape distrusă. În urma demisiei celor doi frați și celor doi nepoți Rajapaksa din funcțiile ministeriale, Mahinda Rajapaksa „liderului clanului” familiei, a demisionat luna trecută din funcția de prim-ministru.

Dar președintele a refuzat să se retragă din funcție, apărând întrebări dacă Rajapaksa vrea să profite de imunitate în cadrul unor procese privind presupusele fapte de încălcare a drepturilor omului în timpul unei reprimări violente în 2009 a grupului de insurgenți „Tigrii Tamil”, la acel moment actualul președinte fiind ministrul Apărării.

Reprimarea a pus capăt unui război civil început în urmă cu zeci de ani între „Tigrii Tamil” din nordul Sri Lankăi și baza de putere „Budiștii Singalezi” din sud, în care și-au pierdut viața aproximativ 40.000 de civili.

Cultura nepedepsirii, „legată” de războiul civil

De când membrii familiei Rajapaksa au obținut puterea în stat la începutul anilor 2000, domnia acestora a fost marcată majoritar de șovinismul etnic. Neferindu-se să afișeze simbolurile Budiștilor Singalezi – incluziv organizarea unor ceremonii de învestire în locurile sacre supravegheate de călugări puternici – cei din Rajapaksa se consideră eroi legendari care luptă împotriva „teroriștilor” și „extremiștilor” din grupurile minoritare, inclusiv a Hindușilor Tamili și a unui grup musulman minoritar.

„Corupția, subminarea constantă a instituțiilor publice, centralizarea puterii executive, cultul nepedepsirii pot fi considerate cauzele principale ale războiului [civil] și modului în care guvernele care s-au succedat au gestionat situația. Faptul că reprezentanții guvernelor succesive au scăpat fără să fie sancționați după ce au încălcat drepturile omului a făcut ca uzurparea statului de drept să devină ceva normal, și astfel am ajuns în această situație”, a declarat Satkunanathan.

Încălcările, inclusiv reprimarea opoziției, nu au fost un semnal de alarmă pentru electoratul majoritar singalez.

„Aici, când ne gândim la rolul cetățenilor, credem că ei trebuie doar să-și exercite votul. Nu ne gândim că cetățenii ar trebui să tragă la răspundere guvernul”, a explicat Satkunanathan. „Într-un fel, oamenii din Sri Lanka au realizat acum care ar trebui să fie rolul cetățenilor într-un regim democratic. Oamenii conștientizează din ce în ce mai mult și solicită să-și asume responsabilitatea”.

Protestele anti-guvern din prezent sunt primele demonstrații în masă ale majorității singaleze. Cetățeni din toate comunitățile și categoriile sociale din Sri Lanka s-au alăturat, și sunt uniți, pentru moment, de nemulțumirea lor privind criza economică.

Dar, în timp ce membrii mișcării de protest separate, care nu are un lider, își doresc să sublinieze importanța unității, tensiunile etno-religioase profunde din Sri Lanka rămân nesoluționate.

După o serie de evenimente amenințătoare de la începutul săptămânii, un parlamentar și fost ministru din Sri Lanka a avertizat un mic partid Tamil din opoziție „să nu se joace cu răbdarea budiștilor”, într-un discurs adresat parlamentului. Comentariile politicanului Sarath Weerasekera au făcut-o pe Satkunanathan să reacționeze imediat pe contul de Twitter. S-a dovedit că un guvern nepopular „încearcă din nou să susțină comunitarismul pentru a distrage atenția de la propriile greșeli”, a scris aceasta pe pagina de Twitter.

Părăsesc Sri Lanka

Între timp, un număr record de cetățeni din Sri Lanka au părăsit țara, iar în fața birourilor de pașapoarte, s-au format cozi mari, oamenii așteptând actul care le va permite să fugă din calea crizei tot mai grave.

Oamenii așteaptă să-și primească pașaportul în fața Departamentului de Imigrare și Emigrare din Sri Lanka, în Colombo, 8 iunie 2022. Fotografie făcută pe 8 iunie 2022.

Sursa imaginii: 

Dinuka Liyanawatte/Reuters via France 24

Migrarea forței de muncă a crescut cu un procent record de 286% de la începutul anului, în special în rândul comunităților din Golf, potrivit Bureau of Foreign Employment din Sri Lanka. Se crede că cifrele din prezent sunt mult mai mari, statisticile guvernului neînregistrând plecările neoficiale sau ilegale.

Din locuința ei din Athurugiriya, suburbia capitalei Colombo, Rajawasam spune că a fost obligată să renunțe la visul ei de a urma studii superioare în străinătate. Acum, își folosește economiile de la primul loc de muncă cu normă întreagă pentru a plăti taxele de școlarizare ale fratelui său mai mic, neputându-și permite taxele de înscriere la universitățile din străinătate în situația sa actuală, a explicat aceasta.

Viitorul său și al țării nu pare luminos, a recunoscut aceasta, dar tânăra de 21 de ani încearcă să nu se gândească. „Percepția generală e că țara va ieși din criză, dar trebuie să plecăm din Sri Lanka. Nu sunt neapărat interesată de ideea plecării, totuși – e greu pentru studenți să iasă din Sri Lanka”, a spus aceasta.

„Am renunțat să mai sper. Încerc doar să fiu fericită cu ceea ce am acum. Dacă mă gândesc la viitor, mă va face să mă simt rău”.

Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24