O rachetă hipersonică rusească lovește Ucraina? Atenție la dezinformări!

Scena ar fi fost filmată de un jurnalist american aflat la fața locului, potrivit mai multor postări de pe Twitter (aici, aici sau aici) sau de pe Facebook, care publică aceeași înregistrare video a ceea ce este descris ca fiind o lovitură de rachetă rusească Kinjal (Kinzhal în engleză) pe teritoriul ucrainean. În filmare, se poate vedea o dâră albă care străbate cerul timp de câteva secunde, apoi se îndreaptă direct spre sol, urmată de un fulger alb și de o ciupercă de fum negru și foc care se ridică în aer. De asemenea, un bărbat poate fi auzit spunând, în engleză, "Fir-ar să fie !".

Videoclipul a apărut cu o legendă similară pe Twitter pe 14 iunie, în engleză, spaniolă și turcă, în postări reluate de sute de ori. Majoritatea postărilor care difuzează înregistrarea video folosesc aproape aceeași legendă: ,,o rachetă Kizhal (Kinjal) a fost folosită astăzi pentru a distruge un depozit de arme ucrainean aflat la 136 de metri sub pământ.’’

Unele dintre ele afirmă că racheta se deplasează cu ,,12.000 de kilometri pe oră, de zece ori mai repede decât viteza sunetului". Această viteză corespunde cu cea a rachetelor hipersonice Kinjal. Mai mult, Moscova a anunțat într-adevăr că a folosit această rachetă hipersonică pentru prima dată la 18 martie pentru a distruge un depozit subteran de arme aflat la 136 de metri sub pământ în vestul Ucrainei. Kievul nu a confirmat și nici nu a infirmat acest atac.

Faptele descrise în aceste tweet-uri publicate în iunie 2022 sunt, prin urmare, din martie 2022, în timp ce majoritatea acestora afirmă că ,,racheta a fost folosită astăzi".

În plus, videoclipul folosit nu are nicio legătură cu atacul descris în legendă.

Un război nuclear?

O căutare inversă a imaginii din miniatura video arată că aceleași imagini apăreau deja pe Twitter la sfârșitul lunii februarie/începutul lunii martie. Legendele asociate videoclipului nu menționau atunci o rachetă Kinjal în acțiune, ci mai degrabă posibilitatea unui conflict nuclear cu Rusia.

Continuând căutarea inversă a imaginii din alte capturi de ecran ale videoclipului, îl găsim, publicat la 27 februarie, pe un cont TikTok și Youtube, intitulat,,Insanepatient2".

Acest cont publică videoclipuri cu efecte speciale destul de simple, care imaginează cum ar arăta anumite scenarii catastrofale, ca și cum ar fi fost filmate cu telefonul de către un martor. Există un videoclip intitulat ,,Luna care se prăbușește pe Pământ", un altul intitulat ,,Explozia unei găuri negre" și un altul intitulat ,,Steaua Morții [din Războiul Stelelor] filmată". Videoclipurile folosesc adesea aceleași decoruri și coloane sonore.

Videoclipul cu așa-numita rachetă Kinjal a fost vizualizat de peste 42 de milioane de ori pe TikTok. Titlul său, ,,Ce se întâmplă dacă Rusia începe un război nuclear? ‘’

În plus, mai multe videoclipuri de pe acest canal folosesc exact același fundal video cu un teren de fotbal, dealuri și un cer mare și albastru, dar prezintă alte scenarii de dezastru cu noi efecte speciale.

,,Insanepatient2" oferă chiar și tutoriale pentru a explica cum își face efectele speciale pe fundalul folosit în videoclipul cu rachete. Profilul său conține, de asemenea, linkuri către o galerie de efecte speciale pe care le puteți adăuga la videoclipuri. Iată, de exemplu, aici toate exploziile filmate de o cameră".

Experții în rachete hipersonice intervievați de echipa de verificare a faptelor a agenției Associated Press au indicat, de asemenea, că o rachetă Kinjal reală s-ar deplasa cu o viteză mult mai mare decât cea sugerată în videoclip.

De la începutul conflictului din Ucraina, numeroase videoclipuri din simulatoare sau jocuri video au circulat pe rețelele de socializare, fiind prezentate drept atacuri autentice.

Acesta nu este primul videoclip care pretinde că înfățișează o rachetă Kinjal. În martie anul trecut, echipa Info sau Intox a verificat mai multe videoclipuri care circulau pe Telegram și Twitter cu un context greșit, după ce Moscova a anunțat că a folosit racheta pe 18 martie.

Traducere de Antonia Dinu după un articol publicat de France 24