Cum distingi flirtul de hărțuirea sexuală? Ghid de identificare de la Centrul Filia

Două derapaje maciste au polarizat discursul public în ultima lună. Într-o tabără regăsim o solidarizare impresionantă a celor care taxează comportamentele sexiste, în cealaltă se remarcă vocile virulente ale celor care mai degrabă trec cu vederea derapajele pe care le consideră inofensive. Când e flirt și când e hărțuire sexuală aflăm de la Andreea Bragă de la Centrul Filia.

Proba I: Miss Piața Rosetti ad-hoc

Angajații unei pizzerii din centrul capitalei au dat note femeilor care treceau prin fața localului. Criteriul luat în calcul era aspectul fizic. Gestul a generat un adevărat scandal în spațiul public și mulți dintre utilizatorii rețelelor sociale au luat atitudine împotriva acestui tip de comportament.

Angajați Buoni e Bravi dând note femeilor care treceau prin fața localului

Sursa imaginii: 

Oana Maria Zaharia, Facebook

De ce e el greșit? Andreea Bragă de la Centrul Filia spune că ‘acesta rezultatul unei societăți patriarhale care consideră că spațiul public nu este al femeilor pentru ca ele să se simtă în siguranță. Dacă tu te pui în poziția de a evalua pe cineva în funcție de niște standarde de frumusețe înseamnă că ești pe o poziție de superioritate și în momentul în care creezi un grup de bărbați care fac asta pe stradă și față de care au existat reacții negative, înseamnă că nu faci decât să legitimezi violența împotriva femeii.”

Barometrul de gen lansat de Centrul Filia în 2019 arată că peste 80% dintre femeile din România sunt deranjate de toate tipurile de hărțuire sexuală, de la fluierături la atingeri sau urmărire. Și mai grav este însă faptul că, în continuare, foarte multe femei fie nu pot identifica, fie trec cu vederea gesturile și discursul ofensator la adresa lor.

Activista pune această situație pe seama biasului cultural. “Este un mediu în care ne-am obișnuit. Pe de-o parte există o internalizare a sexismului din jurul nostru. Și noi, femeile, avem standarde de frumusețe și ne uităm și criticăm alte femei pentru felul în care arată. Credem că uneori glumele sunt inofensive însă ele încurajează, legitimează o atmosferă intimidantă și să faci astfel de glume într-o țară în care multe fete și femei au trecut prin abuzuri sexuale, viol, violență sexuală nu face decât să relegitimeze acest timp de comportament”, explică Andreea Bragă.

Proba II: George Buhnici și declarațiile misogine care l-ar putea costa 100.000 de lei

Fostul jurnalist George Buhnici riscă o amendă între 2000 și 100.000 de lei de la CNCD. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării anchetează declarațiile vloggerului care a lansat remarci misogine la adresa femeilor care merg la plajă spunându-le că ar trebui să meargă la sală pentru a nu mai avea celulită și vergeturi. Buhnici a descris-o pe soția sa spunând că arată „ca o minoră” și „aceasta este șansa vieții lui”.

Cât timp dezbate CNCD –„dacă mesajul transmis de către domnul Buhnici a depășit sau nu limita libertății de exprimare și a adus atingere demnității umane a femeilor prin crearea unei atmosfere degradante la adresa acestora”, la RFI Andreea Bragă de la Centrul Filia explică de ce astfel de atitudini ar trebui taxate.

“Declarațiile sale au fost șocante într-o lume în care 55% dintre români consideră că violul este justificat. În primele 4 luni ale anului au fost înregistrate aproape 1000 de cazuri de acte sexuale cu minori în momentul în care sexualizezi minorele prin declarații de genul “ce noroc am că soția mea arată ca o minoră“ faptul că este dezirabil ca femeile să intre în niște standarde asociate cu fetițele, cât mai pubere, încă o dată legitimează violența sexuală asupra lor. Domnul Buhnici explică din poziția sa de putere, de persoană care influențează opinia publică cum ar trebui să arate femeile și unde ar trebui să meargă în funcție de felul în care arată. Aceste declarații nu fac decât să alimenteze niște standarde nesănătoase de frumusețe și să legitimeze discursul în care bărbații sunt îndreptățiți să evalueze femeile”, explică activista.

Cu atitudini trase la indigo, și reacțiile au fost la fel. Nici în cazul Buhnici, nici cel al angajaților erijați în juriul unui concurs de frumusețe nu s-au prezentat scuze. Dimpotrivă, influencerul a mers și mai departe scriind un editorial pe blog în care a susținut pe de o parte că este o victimă a conspirațiilor, iar pe de alta că „femeilor le place să fie admirate, respectate, să primească flori și complimente” și s-a erijat într-un luptător împotriva„epidemiei de obezitate”.

Andreea Bragă de la Centrul Filia spune că tactica este folosită frecvent de agresori și subliniază lipsa de empatie din cele două situații: “De ce nu asculți și spui : îmi pare rău, am greșit. O să încerc să fac mai bine data viitoare. Au avut în schimb reacții care nu fac decât să minimalizeze gestul și încearcă să se victimizeze față de grupul de femei și fete care s-au solidarizat împotriva acestor declarații misogine”.

Bula solidară vs România Tradițională

Solidaritatea creată pentru a taxa discursurile sexiste e impresionantă pentru o societate civilă care tinde să treacă cu vederea derapaje sexiste ca cele de mai sus spune Andreea Bragă. Activista găsește explicația în rândurile generației tinere – una mai informată și mai articulată când vine vorba despre drepturi și libertăți.

“A fost o reacție neașteptată și surprinzătoare de solidarizare în spațiul public care a sancționat genul acesta de discurs sexist iar asta este minunat, dar este o bulă. Genul acesta de discurs nu ajunge cu siguranță la majoritatea oamenilor. În munca pe care noi o facem în comunități din diferite județe rurale vedem că prejudecățile  tradiționaliste despre femei și bărbați continuă și ele se văd acolo unde sunt comportamente de control, de violență, de control asupra sexualității femeilor, de limitare a accesului la contraceptive. Cred că este bine că e o solidarizare masivă, dar cred că rămâne la nivelul bulei de Facebook. Informația de acest tip ajunge din ce în ce mai ușor la tineri care iau atitudine și vorbesc despre drepturile femeilor și asta este minunat pentru că ele conștientizează mult mai repede care sunt drepturile lor și automat se și solidarizează mult mai repede”, spune Andreea Bragă.

Gabriela Firea este singurul politican român care a avut o reacție publică la derapajul lui George Buhnici.

Ministrul Familiei a scris pe pagina de Facebook că  „declarațiile lui duc spre pedofilie și instigă la violență contra femeilor”. „Este de neiertat orice declarație care le tratează pe femei ca pe niște obiecte sau care îndeamnă bărbații să considere că femeile sunt bune doar la cratiță”, a scris ministrul familiei. Gabriela Firea critică vehement derapajul fostei vedete PRO TV la adresa femeilor și copiilor. „Condamn cu fermitate declarațiile care aduc atingere drepturilor și integrității femeilor! Femeile sunt egale cu bărbații! Este de neiertat orice declarație care le tratează pe femei ca pe niște obiecte sau care îndeamnă bărbații să considere că femeile sunt bune doar la cratiță. Afirmațiile făcute la un post național de televiziune sunt extrem de jignitoare la adresa femeilor. Este impardonabil să aduci în discuție cuvinte care pot fi interpretate ușor că îndeamnă la pedofilie, misoginism și chiar instigă la violență împotriva femeilor. Toate acestea, când este vorba despre o persoană publică, urmărită de mulți fani, care are astfel puterea de a influența alți oameni”, susține Firea.

Barometrul de gen 2018 publicat de Centrul Filia arată că românii sunt în continuare conservatori. În proporție de 80 la sută, consideră că treburile casnice sunt apanajul femeilor, iar 42 la sută dintre româncele intervievate își petrec timpul liber călcând, spălând sau gătind.

“Când vine vorba despre egalitate de gen nici în discurs femeile nu sunt încă egale cu bărbații. Există acest dublu standard: femeile nu sunt niciodată ok. Dacă ridici tonul, devii agresivă și îți spui tonul mai apăsat, ți se pune imediat o etichetă negativă. Că ești feministă agresivă, că ești isterică. Femeile întotdeauna trebuie să fie atente: la felul în care răspund, la tonul pe care îl au, la modul în care se îmbracă și asta este nedrept”, conchide specialista.