Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Detectivii de patrimoniu, la Timișoara. Sau cum o revistă spune povești neștiute de acum un secol

alexandra_si_mihai.jpg

Alexandra Palconi-Sitov și Mihai Moldovan
Sursa imaginii: 
RFI / Otilia Ghițescu

Timișoara este unul dintre orașele cu cele mai multe clădiri istorice din România. Legenda locală spune că ar fi în jur de 14.000, dar, în realitate, nu le-a numărat nimeni. De la întrebarea câte sunt, de fapt, a plecat și proiectul Heritage of Timișoara. Tinerii care se ocupă de el au inventariat, în timp, cam 1.000 de astfel de imobile, iar acum au scos o revistă dedicată uneia dintre zonele cele mai pitorești ale orașului, de unde pleacă sau încep multe tururi ghidate. 

Are sau nu Timișoara 14.000 de clădiri istorice? E o întrebare la care nu există un răspuns foarte clar. Lista Monumentelor Istorice inventariază, pentru întreg județul Timiș, circa 340. Deci… Care e adevărul? De la aceste necunoscute a pornit la drum proiectul Heritage of Timișoara. Inițiatorii lui s-au gândit că vor găsi destul de repede răspunsuri și au imaginat și o platformă online, unde pasionații de istorie vor găsi clădirile inventariate, cu povești și fotografii. Entuziasmul a fost foarte mare, însă, odată cu ieșirea în teren, i-a lovit realitatea. 


Sursa imaginii: 
RFI / Otilia Ghițescu

Lucrurile s-au dovedit a fi mult mai complicate, iar căutarea a fost, de multe ori, o adevărată aventură. Alexandra Palconi-Sitov, președintele Asociației Prin Banat, sub umbrela căreia se desfășoară proiectul HoT, povestește cât de greu e: „Uneori ne ia și câțiva ani ca să le identificăm, să aflăm informații despre ele, căutăm în arhivele din România, de la Viena, de la Budapesta, mergem pe teren, încercăm să găsim tot felul de documente. E destul de greu, e o muncă asiduă, dar cu multă satisfacție atunci când identifici totul despre o anumită clădire. E așa, o bucurie, în echipa noastră restrânsă de cercetare”

Între timp, pe platforma online sunt în jur de 1.000 de imobile inventariate, pe cartiere, stiluri și arhitecți. Și, cu toate că trăim într-o lume în care tot mai multe se mută online, a apărut tot mai des întrebarea „de ce nu faceți și o revistă tipărită?”. 

Piața Plevnei, prima studiată

Ideea s-a „copt” vreo doi ani, iar acum a apărut și prima revistă pe hârtie a proiectului Heritage of Timișoara. Ea este dedicată Pieței Plevnei, o zonă aflată la granița dintre cartierele istorice Elisabetin și Iosefin, la doi pași de centru. Practic, în această parte a orașului s-a putut construi abia de la începutul secolului trecut. Zona făcea parte din esplanada cetății, unde nu se putea construi, și abia după 1892, când cetatea Timișoarei și-a pierdut caracterul militar, primăria a scos la vânzare primele loturi de casă. A coincis temporar cu inserția Secession în Timișoara și astfel întreaga zonă a fost construită omogen în noul stil.


Sursa imaginii: 
RFI / Otilia Ghițescu

Tocmai pentru că fațadele acestor clădiri sunt spectaculoase, multe dintre tururile ghidate organizate la Timișoara încep și se termină în Piața Plevnei. Mihai Moldovan, cel care a scris poveștile primului număr al revistei, trece zilnic pe aici în drumul de acasă spre birou. Ce ar recomanda el unui turist?  „Să fie atent la detaliile minore ale fațadei. Dacă e să intrăm în termeni de specialitate, zona se încadrează în prima perioadă de manifestare a stilului Secession în Timișoara, anume un stil al fațadei, în care bogăția decorativă a fațadei este amplu dezvoltată. Avem multiple detalii zoomorfe, adică multe animăluțe pe fațadele clădirilor. Cu cât ne uităm mai atent, cu atât mai multe descoperim: de la păuni, veverițe, bufnițe, porci mistreți, lupi și așa mai departe. Avem foarte multe motive fitomorfe, adică flori, motive vegetale, avem floarea-soarelui, crini, frunze de castane și așa mai departe”, vine răspunsul.

Până acum, doar despre câteva case din această zonă existau informații detaliate. Mihai Moldovan a muncit timp de mai bine de un an să adune date despre cei care au comandat imobilele și arhitecții care le-au desenat. 

„A fost destul de greu, pentru că în afara câtorva clădiri, există puține surse scrise care fac referire la ele. Faptul că a fost o zonă nouă a îngreunat și mai mult cercetarea, pentru că atunci când au apărut clădirile nu existau străzi. Multe autorizații de construire au fost emise fără adresă și a fost o adevărată muncă de detectiv de pus la cap la cap fiecare frântură de informație, până s-a creionat puzzle-ul întreg”, explică el.

Revista Heritage of Timișoara a fost finanțată de Centrul de Proiecte al Primăriei și, de acum încolo, va apărea de două ori pe an. Ea se va concentra pe zone restrânse din cartierele istorice, oferind curioșilor informații inedite. Următorul număr va apărea în noiembrie și va avea ca temă o parte din Fabric. S-a muncit și pentru aceste povești, deja, sute de ore, pe teren și în arhive. Totul, din pasiune față de patrimoniu.