Pacienții care au suferit de obezitate înaintea infectării cu Covid-19 sunt expuși unui risc mai mare de a dezvolta sindromul post-Covid, se arată în cel mai recent studiu al Universității din California de Sud (USC).
De asemenea, cercetătorii au descoperit legături între simptomele specifice experimentate la începutul infectării și probabilitatea de a se confrunta cu efecte pe termen lung, durerile în gât, durerile de cap, și căderea părului indicând faptul că simptomele s-ar putea manifesta pe o perioadă de câteva luni.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește aceste efecte pe termen lung ale bolii Covid drept prezența simptomelor care se manifestă cel puțin două luni și nu pot fi explicate printr-un alt diagnostic în urma infecției cu coronavirus. OMS spune că simptomele comune includ oboseala, dificultățile de respirație și tulburările cognitive, menționând, de asemenea, că simptomele pot varia sau reapărea în timp.
De când experții din domeniul medical au devenit conștienți de acest fenomen în 2020, oamenii de știință și cercetătorii au fost surprinși de diferitele categorii de pacienți predispuși, iar cercetătorii au încercat din greu să găsească răspunsuri clare.
Studiile indică o listă lungă de factori posibili, inclusiv infectările repetate cu Covid, forme grave ale bolii, prezența virusului latent Epstein-Barr, existența anticorpilor autoimuni și lipsa vaccinării.
De asemenea, unele studii sunt contradictorii. Cei de la USC nu au găsit legături între simptomele post-Covid și vârstă, rasă sau gen, în timp ce un studiu din 2022 al companiei Johnson & Johnson a scos la iveală faptul că femeile sunt „mult mai predispuse” să sufere pentru o perioadă mai lungă de timp din cauza efectelor Covid.
„La începutul anului 2020, nu știam nimic”, spune Rebecca Livingston, fizioterapeut principal în cadrul unei clinici de recuperare post-Covid a Spitalului University College din Londra.
„Este clar că am început să înțelegem mult mai bine de ce unii oameni se confruntă cu efecte post-Covid, iar studiile ne ajută să punem cap la cap piesele puzzle-ului. Dar cu cât descoperim mai multe, cu atât ne dăm seamă că nu știm tot”.
Între timp, sindromul post-Covid afectează milioane de oameni din întreaga lume.
În iunie 2022, două milioane de oameni au suferit de sechele de lungă durată, se estimează într-un studiu britanic. Aproape unul din patru oameni care au trecut prin infecția cu coronavirus au raportat simptome până la 12 săptămâni mai târziu. În Wuhan, China, un studiu din mai 2022 a constatat că dintre persoanele care au fost spitalizate din cauza bolii, jumătate aveau încă cel puțin un simptom la doi ani după infectare.
În mare parte, numerele sunt atât de mari pentru că virusul Covid-19 este foarte contagios. În ultimii doi ani, mai mulți oameni au contact virusul decât răceli obișnuite sau gripa sezonieră.
Dar este posibil ca cifrele reale să fie mai mari. „Oamenii nu cred că au sechele de lungă durată”, spune Ruth Ainley, specialist în recuperare medicală respiratorie și sindromul post-Covid. „Cred doar că sunt obosiți în permanență, deoarece au trecut prin boală, așa că nu fac legătura”.
Chiar și atunci când oamenii își dau seama că este ceva în neregulă, unele persoane sunt mai tentate decât altele să ceară sprijin medical. „Cifrele ne arată că persoanele care au simptome pentru o perioadă mai lungă de timp sunt în general femei, sunt de vârstă mijlocie și sunt albe”, spune Livingston.
„De asemenea, cifrele reflectă oamenii pe care îi vedem în clinici, și suntem conștienți că există numeroase inegalități în ceea ce privește accesul la ... îngrijirile medicale, așa că probabil nu e sută la sută reprezentativ pentru întreaga situație”.
Noile articole au atras atenția asupra sechelelor cu care rămân tinerii sănătoși și atletici care au trecut prin boală.
Chiar și în rândul persoanelor care știu că suferă de sindromul post-Covid, natura complicată a bolii face ca analiza să devină dificilă. Sunt peste 200 de simptome recunoscute ale sindromului post-Covid, potrivit Asociației Medicale Americane, care estimează că între 20-30% din pacienți sunt afectați, chiar și după ce au avut forme ușoare ale bolii.
Și se cunosc puține tipare cu privire la momentul în care apar simptomele sau cât timp durează.
„Așteptarea noastră, atunci când am început să lucrăm cu oamenii care au trecut prin boală, a fost că îi vom putea evalua sistematic și vom stabili niște categorii. Dar realitatea este mult mai neclară”, precizează Livingston. „Oamenii au simptome care afectează diferite sisteme, iar unii oameni au simptome diferite. E greu să pui lucrurile cap la cap”.
Impactul sindromului post-Covid asupra vieților pacienților este semnificativ. Pe lângă simptomele fizice, un studiu al Institutelor Naționale de Sănătate din 2022 a demonstrat că un număr „considerabil” de pacienți – mai mult de o treime – s-au confruntat cu tulburări de stres posttraumatic, anxietate sau depresie la trei luni de la apariția simptomelor.
„Vezi cazuri dureroase în fiecare zi”, spune Livingston. „E foarte greu să trăiești cu această problemă”.
Privind spre viitor, există o rază de speranță.
Ainley compară virusul Covid-19, și mai ales sindromul post-Covid, cu ceea ce s-a întâmplat la început în cazul HIV, când nu se știau prea multe despre amenințarea virusului sau modul în care se răspândea. „Acum, HIV-ul nu mai este o condamnare la moarte ca înainte, dar a durat 30-40 de ani. Problema cu sindromul post-Covid este că au trecut dar doi ani și încă nu înțelegem suficient despre cum funcționează”.
Livingston se așteaptă ca după ce mai multe informații semnificative despre sindromul post-Covid vor ieși la iveală, să putem să știm mai multe despre cine este predispus.
„Fiecare etapă a cercetării este importantă și ne ajută să ajungem la o înțelegere mai bună”, spune Livingston. „Îmi place să cred că va fi un moment în viitor în care ne vom da seama. Trebuie să speri la asta atunci când ești medic sau pacient”.
În timp ce numărul cazurilor din Europa și Statele Unite continuă să crească, luarea unor măsuri pentru a preveni în primul rând infectarea cu Covid este în continuare cea mai bună metodă de apărare.
Iar pentru cei care au trecut deja prin boală, s-ar putea ca cercetările să le ofere în curând răspunsurile de care au mare nevoie. „Sunt cercetări care analizează motivele pentru care oamenii sunt predispuși la anumite afecțiuni, dar sunt și cercetări care trebuie să ia în calcul cum tratăm oamenii și cum îi ajutăm să se recupereze”, spune Livingston.
„Sindromul post-Covid este ceva la care va trebuie să ne gândim și să îl tratăm mult timp de-acum înainte. Dar știm că oamenii se recuperează și că există tratamente de recuperare care ajută oamenii”.
Traducere și adaptare de Miruna-Alexandra Obaciu de pe pagina în limba engleză a France 24
Revista Presei
Top articole
