Urmările tragice ale discursului urii: un medic din Austria s-a sinucis

„Să oprim această intimidare și înfricoşare. Ura şi intoleranța nu-și au locul în Austria noastră. Pînă la urmă, să găsim întotdeauna o modalitate de a trăi împreună în pace. Să întărim unitatea noastră. Gîndurile mele sînt alături de familia şi prietenii Dr. Lisa-Maria Kellermayr. Ei nu sînt singuri. Sîntem cu ei.” Cu aceste propoziţii, postate pe Twitter, preşedintele austriac, Alexander van der Bellen, şi-a exprimat consternarea, după ce s-a aflat că medicul Dr. Lisa-Maria Kellermayr s-a sinucis.

Reacţii asemănătoare au venit şi din partea altor politicieni, iar în presa austriacă s-a declanşat o dezbatere privind combaterea efectivă a discursului urii şi a extremismului digital.

Poliţia din oraşul Wels a confirmat că trupul neînsufleţit al lui Kellermayr a fost descoperit în cabinetul ei medical pe care în urmă cu o lună l-a închis. Televiziunea şi presa austriacă a relatat că au fost găsite scrisori de rămas bun în care Kellermayr explică de ce şi-a pus capăt zilelor.

Ameninţările au început anul trecut, după ce ea s-a pronunţat public pentru tratarea adecvată a persoanelor bolnave de covid. În numeroase interviuri a vorbit despre efectele vaccinului şi a încercat să convingă populaţia să se vaccineze. Din cauza acestei poziţionări publice, devenise ţinta militanţilor anti-vaccinişti şi conspiraţioniştilor negaţionişti, susţinuţi de diferite grupări radicale de dreapta care au organizat nenumărate demonstraţii de protest, îndreptate contra măsurilor sanitare.

Manifestaţie anti-vaccinistă la Berlin (Foto: William Totok)

Anul trecut, în noiembrie, i-a criticat pe demonstranţii care au blocat intrarea unui spital. Ameninţările s-au înteţit, venind atît pe internet, cît şi direct prin oameni care se dădeau drept pacienţi şi care veneau în cabinetul ei medical, perturbînd activitatea. Unii o înjurau şi fotografiau, postînd ulterior imaginile, însoţite de comentarii de intimidare.

Kellermayr a postat pe Twitter una din aceste ameninţări teribile în care un anonim (semnînd „Claas”) descria în culori stridente cum va pătrunde în cabinetul medical şi cum o va maltrata şi ucide.

Kellermayr s-a adresat poliţiei care a bagatelizat ameninţările.

În ultimul interviu acordat televiziunii austriece (ORF), în iulie, ea s-a plîns de lipsa de reacţie a autorităţilor.

În cele din urmă a angajat pe banii ei un serviciu de pază cu scopul de a o proteja atît pe ea, cît şi pe pacienţii ei, supuşi intimidărilor venite de la antivacciniştii militanţi.

În final, poliţia a anunţat că s-au declanşat investigaţii pentru a identifica persoanele care au trimis ameninţările digitale. Potrivit unor relatări apărute în presa germană, un hacker ar fi fost mai eficient decît poliţia, identificînd doi dintre autorii ameninţărilor anonime.

Cazul tragic din Austria dezvăluie efectele nefaste ale discursului urii. În acelaşi timp, el reanimează dezbaterea privind ameninţările din partea extremismului care din cauza coronapandemiei a luat un avînt ieşit din comun. Reamintim aici de încercarea unor manifestanţi contra măsurilor sanitare, în vara lui 2020, de a forţa intrarea în parlamentul german. Mai toate aceste demonstraţii coronasceptice au fost sprijinite de fundamentalişti creştini, grupări politice obscure, asociaţii ezoterice şi conspiraţioniste, inclusiv în România. Participanţii se consideră victime ale măsurilor sanitare despre care ei cred că au fost impuse de „forţe oculte”, vehiculate de către cercuri evreieşti cu scopul de a acapara puterea şi de a instaura, ceea ce ei numesc, „noua ordine mondială”.