Bastionul Theresia din Timișoara se pregătește de Capitala Culturală. Vor fi făcute reparații de circa un milion de euro

În Bastionul Theresia din Timișoara, Consiliul Județean Timiș, care deține o parte din imobil, a finanțat, în ultimele luni, lucrări de întreținere. Au fost reparate  pavajul de piatră naturală și platformele pietonale din lemn din curtea bastionului,dar și tencuielile. Au fost curățate zidurile și au fost făcute  intervenții la elementele exterioare, finisaje și instalațiile electrice.

„Bastionul este acum mai atrăgător pentru turiști. Ne prezentăm în 2023 cu un obiectiv demn de o Capitală Europeană a Culturii, un spațiu îngrijit și pus la punct. Punem accent pe mentenanță, pentru că este mult mai eficient și ieftin să întreții, decât să repari”, spune președintele CJ Timiș, Alin Nica.

Este în derulare, în această perioadă, și o altă licitație pentru zona bastionului,  organizată de Muzeul Banatului. Aceasta vizează „lucrări de reparații și punere în siguranță a corpului E — Curte de Onoare Bastion”. Este vorba, practic, de o construcție de sticlă, parțial subterană, unde pe vremuri a funcționat o cafenea. Muzeul vrea să facă aici un spațiu expozițional, însă e nevoie de lucrări de consolidare, estimate la 650.000 de euro. 

Fostă cafenea din Bastionul Theresia, care urmează să devină spațiu de expoziție

Sursa imaginii: 

RFI / Otilia Ghițescu

Intervențiile făcute în ultimele luni au costat bugetul județului aproximativ 360.000 de euro. Bastionul Theresia a fost reabilitat în perioada 2008 – 2010, printr-un proiect de 10 milioane de euro, finanțat cu bani europeni. O parte din bastion este în proprietatea Primăriei Timișoara, care l-a transferat în administrarea Centrului de Proiecte. Acesta a anunțat că intenționează să facă reparații pe cei 1.400 de metri pătrați utilizați doar parțial în ultimii ani, pentru a putea folosi spațiul în 2023, când Timișoara va fi capitală europeană a culturii. 

Bastionul Theresia face parte din vechea cetate a Timișoarei, construcția sa fiind încheiată în 1734. Iniţial, aici a fost un depozit de provizii. În a două jumătate a secolului al XVIII-lea,  a fost, temporar, reşedinţă a episcopului catolic de Cenad. În timp, clădirea a găzduit arhive, magazii sau ateliere.