Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Laura Ștefan despre legile justiției: "Un mesaj destul de clar despre cum vor funcționa DNA și DIICOT de mâine încolo"

laura_stefan_1_1.jpg

Sursa imaginii: 
FB? Laura Ștefan, Expert Forum

Guvernul a adoptat, miercuri, pachetul de legi ale justiţiei. Lansate în consultare publică în luna iulie, proiectele au fost aspru criticate de mai multe asociații de magistrați pe motiv că ar compromite toate progresele făcute în lupta anticorupţie. Ce schimbări aduc ele? Explică Laura Ștefan, coordonator pe politici anticorupție la Expert Forum.

Ministrul Justiției a transmis, miercuri, că nu s-a adus nicio atingere caracterului obligatoriu al deciziilor CCR si nicio prevedere din noile legi nu se referă la raporturile României cu Comisia Europeană.

Ulterior, legile justitiei merg spre Parlament, acolo unde, experienta o arata, acestea au suferit modificari care au ridicat si mai multe semne de intrebare, spune Laura Stefan, specialist in politici anticoruptie la Expert Forum care aminteste ca asa s-a intamplat si cu legea privind avertizorii de integritate.

Noul pachet de legi din justiție aduce schimbări și la DNA și DIICOT. În ce constau ele și ce impact vor avea? Explică Laura Ștefan

Laura Ștefan: Au ajuns pe masa Guvernului aceste propuneri de modificări legislative. Din punctul nostru de vedere câteva dintre prevederi sunt periculoase. Cred că este o idee nefericită să se elimine din lege prevederile care se referă la poliția judiciară. 

Deși se dorește adoptarea unei legi viitoare a poliției judiciare, eliminarea acestor prevederi în acest moment va genera un vid legislativ și va elimina procurorul general din procedura de desemnare a polițiștilor din poliția judiciară. 

Pentru poliția judiciară procesul a fost de lungă durată ca să ajungem la situația în care parchetele dispun de un efectiv de polițiști care lucrează cot la cot cu procurorii. Din punctul meu de vedere asta este o întoarcere la o situație pe care o speram trecută. De asemenea, vedem schimbări semnificative în materia răspunderii disciplinare a magistraților. 

După cum știți, inspecția judiciară a fost în centrul rapoartelor MCV și în centrul discuțiilor care s-au purtat cu Comisia de la Veneția. S-a insistat atunci ca inspecția să fie independentă și să aibă autonomie financiară. În acest moment vedem că inspecția devine ordonator terțiar de credite. Practic, pierde controlul pe care îl are acum. Acum este ordonator principal de credite.

De asemenea, în materie disciplinară apar doi mari actori importanți pe lângă inspecția judiciară, anume procurorul general al României și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, de asemenea, pot iniția proceduri disciplinare alături de inspecție.

Nu doar că pot iniția astfel de proceduri disciplinare, dar pot să nu fie de acord cu analiza și verificarea pe care inspectorii inspecției judiciare o fac cu privire la anumiți magistrați. Nefiind de acord pot promova sancțiuni disciplinare chiar atunci când inspecția recomandă încetarea verificărilor și clasarea dosarelor.

În plus față de asta, deciziile pe care le dau în materie disciplinară secțiile de la CSM pentru procurori și pentru judecători vor putea fi atacate la Înalta Curte, ceea ce, cel puțin în cazul în care acțiunea disciplinară este promovată de președintele ÎCCJ, pune în discuție echilibrul de forțe în aceste proceduri judiciare.

Trebuie să mai spun că dreptul de a iniția o acțiune în regres împotriva magistraților, dreptul statului de a cere acoperirea daunelor provocate prin decizii judiciare adoptate cu rea-credință sau gravă neglijență, se mută de la Ministerul de finanțe, unde stă astăzi, la Consiliul Superior al Magistraturii.

 Eu văd aici o adunare de competențe care, potențial, ar putea să genereze prea multă putere pe care CSM să o exercite cu privire la felul în care funcționează instanțele și parchetele din România. Mai sunt multe alte prevederi. Textele sunt ample. Am ales să prezint câteva dintre ele. Poate o atenție specială trebuie dată și procedurii de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție. Până acum era implicat INM-ul în această procedură. INM-ul este eliminat din procedură. 

De asemenea, sunt eliminați judecătorii de la ÎCCJ din procedurile obișnuite de evaluare periodică a judecătorilor. Cred că nu ne dorim să ajungem în situația în care o categorie de judecători este cu totul din procedurile firești din sistemul judiciar, una dintre ele fiind cea a evaluărilor periodice. DNA și DIICOT astăzi fac rapoarte de sine stătătoare pe care le prezintă către CSM și Ministrul justiției. 

De mâine, atât DNA, cât și DIICOT vor transmite rapoartele lor către procurorul general, care le va încorpora în raportul general al ministerului public. Se poate spune că ăsta este un detaliu, dar eu cred că se transmite un mesaj destul de clar cu privire la felul în care vor funcționa parchetele specializate de mâine încolo.

Nu în ultimul rând, am mai văzut acest film. Am mai văzut texte de propuneri legislative trimise în Parlament care nu seamănă aproape deloc cu ceea ce iese din Parlament. 
Dezbaterile parlamentare nu ne-au dat motive să credem că în Parlament lucrurile se îmbunătățesc. Vă dau exemplul recentei legi privind avertizorii de integritate. 
Textul care a ieșit din dezbaterile parlamentare este foarte problematic și a fost întors înapoi de către Președintele României pentru rediscutare.

Rep: Totuși, ministrul justiției este foarte mulțumit de proiecte. Respectă Constituția, spune el. El vorbește despre o reformă. Din ce spuneți, în fapt pare că fragilizează și mai tare.

LȘ: Ministrul justiției își evaluează propriul produs. Nu contest că domnia sa s-ar putea să fie mulțumit de acest produs final. Eu cred că există lucruri care ar putea fi îmbunătățite. Nu văd niciun motiv pentru care am elimina prevederile legale privind poliția judiciară. 
Nu văd de unde această nevoie, care apare pur și simplu inexplicabil în proiectele de legi. 
De asemenea, nu văd de ce vulnerabilizăm inspecția judiciară, care, dimpotrivă, ar trebui întărită dacă ne uităm la rapoartele MCV. Cred că dezbaterile nu se termină. Cred că abia încep. 
Cred că depinde de fiecare dintre noi să argumentăm cât mai convingător poziția noastră pentru ca aceste legi extrem de importante să nu iasă într-o formă proastă din dezbaterile parlamentare.

Rep: Din ce spuneați, dacă proiectele ar ieși așa și ar urma să fie votate și în Parlament, nu am mai asista la bilanț făcut separat de DNA, de DIICOT? Toate vor fi (într-un singur raport)?

LȘ: E o bună întrebare. Eu cred că nicio modificare legislativă nu e făcută fără sens. Dacă spunem că aceste rapoarte nu mai trebuie prezentate ministrului justiției și CSM de sine stătător și se trimit către parchet și vor fi încorporate în raportul ministerului public, e o întrebare legitimă dacă vom mai avea ședințe de bilanț de sine stătătoare la cele două structuri. Eu cred că era bine să păstrăm cadrul legislativ în vigoare, care s-a dovedit funcțional. 

La fel și în cazul poliției judiciare. Nu văd de ce eliminăm niște prevederi legale care au funcționat bine și au asigurat o balanță de forță între ministerul public și ministerul de interne prin implicarea procurorului general în desemnarea polițiștilor de poliție judiciară. 

Abrogăm niște prevederi fără a le înlocui cu ceva și facem trimitere la o lege viitoare a poliției judiciare, care s-ar putea să fie adoptată sau s-ar putea să nu fie adoptată. De ce lăsăm un vid legislativ până la acel moment viitor, pe care îl putem anticipa, dar nu îl putem controla.

Rep: În momentul în care vorbim trebuie să urmărim ce votează exact Guvernul și ce se va duce spre Parlament?

LȘ: Da, pentru că există diferențe între variantele succesive de proiecte de legi care au fost publicate pe site-ul Ministerului justiției. Din câte înțelegem există diferențe, pe care am reușit să le analizăm rapid, între draft-urile care au fost trimise ieri la consiliul economic și social și draft-urile care au fost publicate la sfârșitul lunii iulie de către ministrul justiției.

Nu sunt diferențe uriașe, dar sunt diferențe. De exemplu, sunt diferențe care țin de felul în care funcționează CSM, despre majoritățile cu care se iau deciziile, despre  cvorumuri. Sunt lucruri tehnice, dar care în viața de zi cu zi, în activitatea practică sunt foarte importante. 
         

 
Laura Ștefan, Expert Forum