Cazul tânărului nevinovat împușcat în cap de Poliție: România intră sub monitorizarea Consiliului Europei

Nicoleta Popescu: România a fost condamnată în al treilea caz de către Curtea europeană pentru încălcarea dreptului la viață, articolul 2 din Convenție. Poliția a folosit o forță excesivă în intervenție, iar Parchetul nu a făcut o anchetă efectivă a faptelor. Având în vedere această situație, hotărârea de condamnare este un semnal de alarmă pentru România, care va intra în monitorizare și care va trebui să prezinte în întâlnirile Comitetului de miniștri acele măsuri generale cerute de Curtea europeană, care se referă la Poliție și Parchet.

Reporter: Ca să înțelegem mai exact cum s-a ajuns la această monitorizare a României, spuneați că este vorba despre trei cazuri grave. Ultimul dintre ele este cel al lui Sorin Pârvu. Despre ce abateri grave este vorba în ceea ce privește deciziile luate în sistemul judiciar din România? Și vă rog să exemplificați prin acest caz Sorin Pârvu.

NP: Discutăm despre o situație regretabilă, o greșeală, în sensul că în anul 2009 Poliția română trebuia să pună în executare un mandat de arestare european pentru un cetățean român. A fost identificat pe teritoriul României, însă în mod greșit. Persoana căutată și imobilizată nu era cel din mandatul european de executare. Aceasta era victima.

Rep: Așadar, au greșit procurorii, pur și simplu l-au confundat și au încercat să rețină o altă persoană?

NP: Poliția (n.r. l-a confuncdat). În momentul în care a fost reținut s-a folosit o forță excesivă. Curtea europeană a apreciat că intervenția în sine, modul în care au acționat polițiștii nu poate fi considerată ca o justificare pentru încălcarea dreptului la viață în sensul că au omorât victima.

Rep: L-au împușcat în cap pe acel domn, care s-a speriat când a fost încercuit în trafic. Până la urmă s-a ajuns să fie împușcat mortal.

NP: Au existat diferite versiuni, fie că polițiștii s-au aflat în legitimă apărare, fie că s-a descărcat accidental arma și din acest motiv a fost împușcat.

Rep: Iar justiția a verdicte care i-a favorizat pe polițiștii care au făcut acea greșeală și astfel s-a ajuns și la CEDO? Iar CEDO a avut o altă opinie.

NP: Eu nu pot să spun că i-a favorizat. Eu pot să spun doar că au existat cinci soluții din partea Parchetului de clasare în care nicio persoană nu a fost trasă la răspundere. De patru ori instanțele de judecată au infirmat aceste soluții ale Parchetului și au reîntors dosarul la Parchetul General pentru a se continua cercetările. A cincea oară, în 2021, instanța de judecată a confirmat soluția Parchetului, în sensul că nimeni nu este vinovat de decesul acestui tânăr de 30 de ani.

Rep: Iar la CEDO, unde s-a ajuns ulterior?

NP: Curtea a constatat că această încălcare pe articolul 2 este prin faptul că nu s-a făcut o anchetă efectivă și eficientă. Poliția, în momentul în care a acționat, nu a putut să justifice că era necesară acea forță excesivă în momentul intervenției. Iar Parchetul nu a făcut nicio anchetă în acest dosar, consecința fiind că victima nu a fost despăgubită și nu a primit nicio despăgubire morală sau materială.

Rep: Lucrurile sunt destul de clare. Poliția a făcut acea eroare materială. A încurcat persoana pe care o urmărea.  

NP: Se poate întâmpla...

Rep: Se poate întâmpla, dar acel om total nevinovat a murit după intervenția Poliției. CEDO i-a dat dreptate soției dumnealui, pe care dumneavoastră ați reprezentat-o în procesul de la CEDO. Acum România intră, pentru cazuri repetate de acest gen, sub monitorizarea Comitetului de miniștri al Consiliului Europei și trebuie să ia măsuri, nu doar să plătească despăgubirile. Știm din zecile de procese pe care România le pierde la CEDO cum este și cel despre care vorbim...

NP: Aș dori să precizez ce înseamnă acele măsuri generale. Guvernul va trebui să vină în fața Comitetului de miniștri și să spună ce va face Poliția ca să se asigure că nu va mai fi folosită forța excesivă în astfel de intervenții, ce va face Parchetul ca să garanteze investigații eficiente în astfel de situații. De ce? Pentru că hotărârea Curții ne avertizează că nu avem un cadru legislativ și administrativ eficient și adecvat pentru a proteja orice victimă care s-ar afla în situația acestui tânăr. A fost o greșeală, dar ancheta nu a avut niciun rezultat. Asta va trebui să facă România. 

Ascultă: