Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Dileme la început de an școlar: Echitate ȘI excelență sau echitate VERSUS excelență? Pot merge cele două mână în mână?

scoala_excelenta.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Aproape 3 milioane de elevi şi preşcolari încep luni cursurile noului an şcolar 2022 - 2023 în peste 17.800 de unităţi de învăţământ.
Noul an școlar aduce o serie de schimbări importante. E împărțit în module, și nu în semestre ca până acum, se renunță la teze, mediile anuale nu mai sunt relevante în perspectiva admiterii la Evaluare Națională.

Există școli pilot care au trecut deja la catalogul electronic. Anul acesta, numărul acestor unități școlare a crescut. Vor reuși ele să aducă schimbarea în întregul sistem educațional? Cum se arată noul an educațional? Andreea Orosz a discutat cu Marian Staș, expert în educație

Marian Staș: Va fi un an cu foarte multe provocări de adaptare la ceea ce urmează să devină sistemul public de educație din România. Într-adevăr, este punctul de inflexiune, punctul care marchează începutul unui proces important, care cu siguranță va fi marcat și de legile educației.

Va fi un an, pe de o parte, de debut al unor transformări fără precedent, al unor momente tehnice, manageriale fără precedent. Dar dincolo de aspectul ăsta de orizont scurt, va fi anul care va marca transformarea profundă a sistemului public al educației în România.

Reporter: Credeți că această chestiune cu tezele și cu notele va fi foarte clară pentru toată lumea? Sau vom asista la clase unde se vor da teze? Va ține de profesor, în final.

MS: Va fi un sistem cu o inerție consistentă, în care unii vor învăța mai repede decât alții. Eu mă aștept ca anul viitor tot ceea ce înseamnă management al procesului să fie pus la încercare. Mulți profesori vor continua să se comporte mai degrabă inerțial, cu o constantă de învățare mai mare.

Dar vor fi foarte mulți care vor învăța repede. Eu spun că anul 2022 – 2023 are o notă esențială, transformațională și în cel mai bun sens pozitivă. Mă refer la numărul mare în comparație cu anul trecut al noilor școli pilot, licee, școli gimnaziale din mediul rural, colegii naționale. Eu cred că întreg contextul este pregătit pentru a-și asuma transformări sistemice importante, începând cu cea mai critică din orice model educațional, respectiv, transformarea de arhitectură curriculară.

Rep: Ce fac aceste școli pilot deosebit față de cele clasice?

MS: Noile școli pilot vor deveni exemple de bună practică pentru multe școli. Există o nevoie clară de transformare. Acele școli, acei directori, acei profesori care vor vedea că au cale deschisă și lumină verde pentru ceea ce înseamnă asumarea de schimbare de paradigmă o vor face fără niciun fel de problemă. Înseamnă asumarea unor proiecte pe diverse paliere fără precedent la noi, cum ar fi catalogul electronic.

Cum ar fi modelele de blended learning, astfel încât să combine modalitățile de învățare. Cum ar fi asumarea și construcție unor noi planuri cadru, unor noi modele curriculare. Eu cred că procesul de învățare și de transfer de bune practici, în următorii doi, trei ani, poate nu neapărat în anul școlar ce vine, dar cu siguranță în următorii doi, trei ani, se va amplifica exponențial.

Rep: Anul aduce schimbări pentru cei care se pregătesc de evaluarea națională, pentru cei care se pregătesc de bacalaureat. În primul rând, materiile revin la programa de dinainte de pandemie. Asta înseamnă mai mult de învățat. La evaluarea națională s-au eliminat mediile din timpul anului școlar. E o măsură bună? Asta în contextul în care e o adevărată discuție și cu colegiile și cu admiterea care nu intră încă în vigoare, dar se pregătește.

MS: Eu văd mai degrabă eliminarea proporției mediilor din gimnaziu drept un vot de blam pentru o evaluare sistemică. Dacă nu era, statistic valabilă la nivel de sistem, probabil că nu se întâmpla lucrul ăsta, mai degrabă de furat al căciulii și de formă fără fond. 

Am atras atenția în foarte multe situații, în foarte multe circumstanțe asupra diferenței și discrepanței inacceptabile între ceea ce înseamnă îmbătatul cu apă rece, ca să spun direct, cu privire la notele din gimnaziu și dușul cu apă rece din evaluarea națională. 

Probabil că e un moment în care e nevoie de așa ceva ca să ne revenim în simțiri și să facem evaluări pe bune, nu să alergăm ca bezmeticii și părinți și copii și toată lumea dacă se poate ca toată populația școlară să aibă 10 pe linie. 

Dau o tușă un pic mai groasă, dar despre asta este vorba. În ceea ce privește cealaltă componentă, acolo cred că avem o mare problemă ca societate. De foarte multă vreme mă refer la ceea ce înseamnă posibilitatea de admitere în colegiile naționale, nu colegii centenare. 

Prin urmare, la posibilitatea de construcție a unor modele curriculare specifice pentru astfel de unități care pot să facă lucrul respectiv. Mă tem că este și un sindrom de gândire de grup în care toată lumea merge pe aceleași șleauri. Din punctul meu de vedere provocarea esențială pentru ceea ce înseamnă acest an școlar, cât și pentru noul deceniu ce va fi marcat de noua legislație în educației, cel puțin în preuniversitar, este tensiunea esențială, profundă dintre două componente care merg mână în mână, respectiv echitate și excelență, excelență și echitate. În momentul în care fiecare dintre ele o strânge de gât și o omoară pe cealaltă, vom avea o mare problemă ca nație. 

Este important, este firesc, este natural ca ambele să meargă așa cum se cuvine, mână în mână. În momentul în care tindem să ne ducem în Ferma animalelor sau dimpotrivă, să absolutizăm zona elitelor, avem o mare problemă. Dar eu cred că excelență și echitate, echitate și excelență va fi binomul, va fi tandemul, va fi polaritatea ce va defini următorul deceniu în sistemul public al educației din România.

Rep: Începe anul școlar în foarte multe școli fără principalii actori, profesori la materii cheie. Se poate face școală așa cu improvizații?

MS: Evident că nu. E vorba despre marile proiecte care încep să ne explodeze în față pentru că nu le-am făcut la vremea potrivită, atunci când ar fi trebuit să fie făcute. Am să vă dau două proiecte absente încă din conversația publică și din legislație. Mă refer la formarea inițială pe filieră didactică prin programe de licență pentru profesia didactică. E o temă încă absentă în lege.

Tinerii care vor să devină profesori să o și facă în mod firesc. Așa cum spuneam, istoric înseamnă un lucru, profesor de istorie înseamnă cu totul altceva. Avem de făcut filiere distincte în universitate pentru a ajunge istoric sau profesor de istorie. A doua componentă importantă se referă la ceea ce înseamnă dezvoltarea și construcția unei cariere didactice de secol XXI.

De fapt, ambele componente potențează noua resursă umană de care educația are nevoie. Acum începe să ne explodeze în față tema, mai ales la disciplinele consistente, precum matematica, chimie, fizică. O să vedeți că există un deficit din ce în ce mai mare de profesori pe aceste zone.

Dar eu mă aștept ca prin planul de redresare și de reziliență, ca și prin viitoarele prevederi și o să vedem ce o să iasă și din Parlament din negociere și din amendamentele ce vor fi aduse legilor educației, să apară componente care să sprijine procesul construcției și consolidării, creării unei resurse umane deopotrivă pregătite, dar și suficiente cantitativ și calitativ pentru nevoile sistemului public al educației. 

 
Marian Staș, expert în educație