Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Reșița, inclusă în rețeaua UNESCO a orașelor care învață. "Atragem fonduri europene, dar nu ne limităm doar la sumele atrase"

unesco.jpg

Sursa imaginii: 
FB/UNESCO

Reșița a fost inclusă în rețeaua globală UNESCO a orașelor care învață. Este primul oraș românesc înscris în reţeaua 'Learning Cities'.
Lista noilor membri înclude 77 de oraşe din 44 de ţări, Reşiţa fiind unul dintre cele cinci oraşe din zona Europei de Sud-Est , alături de Ljubljana,  Lasko şi Ptuj din Slovenia şi Trnava din Slovacia.  Ce înseamnă asta pentru oraș? Explică Ildiko Pataki, consilier pentru politici educaționale în cadrul Primăriei Reșița.

 

Ildiko Pataki: Aduce o recunoaștere a eforturilor noastre, pe care le pune într-o altă lumină. Noi știm despre Reșița că este într-o perioadă de dezvoltare dinamică. Se schimbă tramvaiul. Construim clădiri. Orașul se reînnoiește din punct de vedere al infrastructurii, dar toate eforturile noastre sunt puse acum într-o altă lumină dacă toate aceste eforturi sunt văzute din perspectiva învățării.

Din toate proiectele astea considerăm că învățăm. Această învățare nu se reduce la școală. Nu se întâmplă doar în școală. Este vorba despre ce învață locuitorii, despre ce învață administrația, ce învață comunitatea, angajatorii, din diferitele proiecte.

Reporter: Ce învață în acest caz Reșița, un oraș cunoscut de cei mai mulți ca un oraș ponosit, un oraș mort?

IP: Sperăm că învățăm că putem să depășim aceste obstacole. Vrem să învățăm că cere un efort extraordinar să gândim proiecte, să dezvoltăm proiecte, să le implementăm și să nu ne focusăm doar la partea de logistică, doar pe partea de a cheltui banii, ci inclusiv să reflectă asupra lucrurilor care ne aduc aceste provocări, asupra tuturor proiectelor pe care le avem.

De exemplu, am prezentat peste 16 inițiative locale în aplicația pe care am depus-o. La prima vedere, proiectul 6 străzi la prima vedere ar însemna doar reabilitarea  a 6 străzi din oraș și putem să spunem că mai sunt sute de străzi de reabilitat.

Însă noi putem să vedem aceste 6 străzi reabilitate în mod corect ca un proces de învățare de cum putem să locuim împreună, de cum pot conviețui bicicliștii, șoferii, pietonii, care este modul în care am putea să readucem străzile în proprietatea locuitorilor, cum pot fi aceste străzi deodată verzi și cum putem să avem și o selectare corectă a gunoiului. Toate aceste lecții pot fi învățate de întreaga comunitate. Și sunt cu bătaie mult dincolo de investiția în borduri și în asfalt.

Rep: Cu ce vă ajută că sunteți alături de alte orașe, care au primit acest statut de orașe care învață din partea UNESCO?

IP: Dorim să vedem ce înseamnă pentru aceste orașe această învățare. Ea este foarte specifică la momentul de dezvoltare al fiecărui oraș. Dorim să legăm proiectele noastre de mare anvergură de ceea ce fac celelalte orașe. De exemplu, regenerarea Halei Minda, unde dorim să avem un centru de excelență pentru realizarea de sculpturi de artă. Am vrea să învățăm din experiența celorlalți cum au putut să facă un astfel de centru absolut funcțional.

De exemplu, pentru acesta vom avea asistență tehnică de la New European Bauhaus. Dar și cu celelalte proiecte dorim să merge către celelalte orașe care au învățat din proiecte cu intenția de a nu redescoperi roata, ci de a valorifica expertiza lor și în același timp să afle și ei despre noi.

Rep: În situația Reșiței sunt multe orașe din România cel puțin. În ce a constat dosarul de ați câștigat? Cu ce v-ați detașat față de ceilalți?

IP: Pot să vă spun ce am făcut noi. Am luat foarte în serios indicatorii de dezvoltare sustenabilă. Am ales acești indicatori și am văzut care sunt relevanți pentru noi, cu dezvoltare incluzivă, modul în care vrem să încurajăm sportul, viața sănătoasă în oraș, modul în care dezvoltarea noastră este vibrantă și verde și am răspuns la toate cerințele, la toți indicatorii din apel, cu exemple foarte concrete de proiecte care fie sunt în derulare, fie sunt în implementare sau le avem doar ca proiect.

Rep: Am văzut în comunicat că e specificată și această particularitate a Reșiței, anume multietnicitatea. Ce rol are? Ce vă propuneți?

IP: Cred că pentru noi, în întreaga regiune, nu doar în Reșița, multietnicitatea este un element important. Avem peste 18 comunități etnice, care sperăm să nu își piardă ultimele elemente de identitate. Acestea ne aduc o culoare. Pe de altă parte, această toleranță și acest sprijin reciproc între diferitele etnii sunt un element de cultură și comportament. Asta se manifestă în limbaj, în cultură, în gastronomie, în modul nostru de a fi.

Rep: Acest statut de oraș care învață, teoretic, ar trebui să îi atragă pe tineri. Vă așteptați să se întâmple acest lucru? E prea devreme să vorbim despre asta? Orașul se confruntă cu o migrație constantă. Tot ce înseamnă tineret încearcă să plece de acolo. Faptul că acum orașul se declară gata să învețe credeți că va schimba un pic lucrurile?

IP: Va schimba un pic, dar nu foarte repede. Este un proiect și un indicator pentru noi ca să stopăm această migrație. Nu avem un trend, dar avem exemple de persoane care tind să vină în Reșița sau să revină în Reșița. Suntem mai mulți care am venit din alte orașe și am găsit aici un loc. De altfel, pe mine m-a atras această dinamică și această posibilitate de a face schimbări cu un entuziasm și cu un elan special.

Rep: Orașul nu este singurul care reușește să atragă fonduri europene. Înțeleg de la dumneavoastră că încercați ca această atragere să meargă dincolo de a lua bani europeni și de a-i băga acolo, ci vreți să vedeți cum puteți să scoateți ce e mai bun pentru a vă îmbunătăți viața. Asta este ideea?

IP: Foarte corect ați exprimat acest lucru. Noi spunem că am învățat să atragem fonduri, dar suntem în etapa în care suntem deasupra acestora. Vrem să interpretăm beneficiile acestor proiecte. Vrem să mergem dincolo de ele. În prezent avem peste 40 de proiecte care sunt pe țeavă, dar vrem ca din totalitatea acestor proiecte să învățăm. Noi ne-am dezvoltat implementând aceste proiecte. Noi ne uităm altfel către viitorul nostru, către tineri, cu Universitatea UBB, care a considerat că Reșița este un loc suficient de dinamic. Educația și învățarea asta înseamnă, să vedem fiecare proiect ca un nou context de învățare. Învățare nu ca la școală, ci dobândirea unor noi comportamente, noi atitudini. Ne bucurăm dacă reușim acest lucru.

Rep: Din ce spuneți asta pare, că se schimbă mentalitatea. Până acum eram mânați pe ideea să atragem cât mai multe fonduri europene, să le lăm.

IP: Este important să le atragem. Dar, vreau să mai adaug un specific al orașului, dar cu siguranță nu suntem singuri. Pe lângă faptul că atragem fonduri europene, în momentul în care avem proiecte în implementare, nu rămânem și nu ne limităm la sumele atrase din aceste fonduri. Când facem o investiție în școli, în reabilitarea lor energetică, dacă intrăm o dată într-o școală, această reabilitare cuprinde toată școala, cu dotări și cum componente care poate nu sunt eligibile în acele fonduri. Atunci ajungem ca primăria sau consiliul local să suporte un plus de buget, de până la 30%, dar intrăm cu toate componentele necesare pentru o dezvoltare bună, sustenabilă a intervențiilor noastre.

Rep: Ați primit acest statut. El poate fi pierdut? Trebuie întreținut? E pe viață? Cum e?

IP: Este un moment în care primești acest statut. Este un rezultat care este oferit la un moment dat de către un juriu internațional. De aici, din acest moment festiv în care putem să deschidem șampanie și focuri de artificii, am convingerea că depinde de noi ce facem cu acest titlu. Doresc să rămânem demni de acest titlu și să atragem multe alte proiecte sub această umbrelă și să ne construim această viziune că suntem o comunitate care învățăm din experiențele noastre.

Articol apărut în cadrul campaniei „Bani Europeni”, un proiect Freedom House România, în parteneriat cu RFI România și finanțat de Comisia Europeană.

 
Ildiko Pataki, consilier pentru politici educaționale în cadrul Primăriei Reșița.