Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Jackson, orasul in care apa curentă este prizoniera politicii--interviu cu Robert Luckett

luckettjsu.png

Robert Luckett, profesor de istorie la Universitatea de Stat Jackson, statul Mississippi
Robert Luckett, profesor de istorie la Universitatea de Stat Jackson, statul Mississippi
Sursa imaginii: 
JSU

Robert Luckett este directorul Centrului Margaret Walker (arhivă și muzeu de istorie și cultură afro-americană) și profesor de istorie la Universitatea de Stat Jackson, instituție  de învățământ superior fondată în 1877 pentru a servi populația de culoare a Mississippi-ului. Profesorul Luckett, ale cărui cercetări se concentrează, printre altele, asupra mișcării pentru drepturi civile, este autorul a numeroase studii de specialitate și a unei cărți, JOE PATTERSON ȘI DILEMA SUDULUI ALB: Trecutul și Prezentul Rezistenței la Progresul Populației de Culoare, publicată în 2015 la editura Universității statului Mississippi.

Cea mai recentă criză a apei potabile din Jackson, capitala administrativă a statului Mississippi, s-a încheiat oficial la 15 septembrie cu un anunț al guvernatorului Republican ultra-conservator Tate Reeves. Locuitorii orașului,  25% sub pragul de sărăcie, știu însă foarte bine că nu s-a încheiat atunci, cum n-a început la 26 august, când râul Pearl și-a ieșit din albie, inundând largi porțiuni veșnic expuse la intemperii și avariind cea mai mare stație de purificare, O.B. Curtis. Înainte de inundație a fost în efect o "alertă de fierbere a apei" încețoșate de cupru și plumb în concentrații periculoase; după, alerta a devenit "recomandare" emisă de autoritatea sanitară,  dar periculozitatea chimică a rămas. Când nu-s inundațiile e gerul ocazional precum cel din 2020. Crizele provocate de o rețea de apă și canalizare deteriorată, lăsată în voia sorții se succed cu încăpățânare de metronom, fără ca autoritățile statale, dominate de albi cu aplecare din ce în ce mai suprematista să se sinchisească. După fiecare episod ritualul e același, duelul culpabilitatilor reîncepe, soluția se  îndepărtează, ca un miraj.

Robert Luckett:  Pentru mine și mulți dintre vecinii mei, care nu trăim în cartierele cele mai sărace, a fost un desigur un incovenient, dar cu excepția unei perioade scurte am avut apă curentă. Cel mai crunt au fost lovite zonele sărace, copiii care n-au putut merge la școală, unde li se oferă mic-dejun și prânz gratuit. Această disparitate este o problema economică și socială mult mai gravă decât faptul că, vremelnic, n-ai apă la robinet, nu poți face un dus sau trage apa la WC.  Am crescut în Jackson, și am revenit aici acum 14 ani. Alerte de fierbere a apei am  avut de când mă  știu. Este o problemă cronică. Rețeaua publică de alimentare cu apă are peste 100 de ani.

Reporter:  De ce n-a fost întreținută, de ce a fost lăsată să se degradeze în așa măsură?

Robert Luckett:  Problema datează din epoca mișcării pentru drepturi civile în Mississippi. Desegregarea a provocat fuga albilor--ceea ce numim "white flight"--din cartiere până atunci segregate dar diverse rasial înspre periferii. Fenomenul a fost deosebit de intens în Jackson în special începând din 1970, când școlile publice au fost forțate să integreze rasial. Imediat, practic peste noapte, numărul elevilor înscriși a scăzut cu aproape 40%. Cu elevii albi au plecat părinții lor--mulți dintre ei aflați în eșaloanele superioare ale puterii locale și statale--a plecat  sprijinul pentru urbe, pentru infrastructura sa, care înseamnă rețeaua de canalizare și apă, drumurile, școlile, sistemul de sănătate publică. În jumătatea de secol ce a urmat s-a adâncit antagonismul între conducerea statală-- predominant albă, ultra-conservatoare, înrădăcinată în trecutul segregaționist--și Jackson, capitala statală care este din ce în ce mai afro-americană (astăzi peste 80%) și mai progresistă.

Reporter: Adevărat. Numai că din 1997 Jackson-ul are primari afro-americani. Ultimul, Chokwe Antar Lumumba  este la timonă din iulie 2017.  Dacă ne limităm doar la el, cinci ani și ceva pare un răstimp suficient pentru a remedia sau măcar ameliora situația.

Robert Luckett:  Așa pare, la prima vedere. Trebuie ținut însă cont că reabilitarea întregii rețele de apă ar necesita, conform estimării primarului, aproximativ 3 miliarde dolari; doar reparațiile la stația de purificare scoasă din circuit de recentele inundații ar costa în jur de 300 de milioane. La ora actuală municipalitatea are la dispoziție, în acest scop, un buget de circa 50 de milioane, în condițiile în care, de cel puțin 50 de ani, statul se opune cu înverșunare oricăror investitiții în Jackson.  Problema e mult prea mare pentru a fi rezolvată peste noapte, sau în câțiva ani, fără o investiție adecvată, adică masivă.

Reporter:  E limpede că actualul primar  n-a avut nici o șansă cu Donald Trump. S-a schimbat situația sub Joe Biden în ce privește ajutorul? Nu vine acest ajutor mult prea lent, dacă vine?

Robert Luckett:  Administrația Biden încă n-a împlinit doi ani. Sunt optimist că va ajuta mai mult, direct. Alocarea de fonduri federale este de competența Parlamentului-- care tinde să fie conservator, tendința în curs de accentuare--prin intermediul statelor, responsabile de distribuția către localități. Ori, în Mississippi, în primăvara acestui an, plenul Legislativului a refuzat să transfere banii alocați capitalei. Jackson n-a primit nici un ban, din simplul motiv că majoritatea albă, conservatoare,  știe că această poziționare, refuzul de a ajuta un oraș predominant afro-american,  o avantajează electoral. E un antagonism înrădăcinat în lunga istorie a rasismului și suprematismului alb în statul Mississippi.

Reporter:  Există vreo speranță realistă că istoria își va schimbă cursul, că sistemul de alimentare cu apă din Jackson va înceta să mai fie prizonierul acestei realități politice?

Robert Luckett:  Există vreo speranța realistă? Sunt optimist. Răsunetul internațional al crizei din Jackson va genera atenție. Am speranța că s-a ajuns la o cotitură. Un alt aspect pe care l-aș reliefa este că acum 50 de ani în Mississippi ar fi fost periculos pentru un universitar ca mine să aibă această conversație. S-ar fi lăsat cu amenințări, cu potențial de violență fizică împotriva mea, familiei și prietenilor mei. Din acest punct de vedere, lucrurile s-au schimbat: se poate discuta sincer pe o astfel de tema, putem fi onești în privința trecutului.  Nu mai este riscant să-mi îndeplinesc obligațiile  didactice și de cercetare la Universitatea de Stat Jackson.

 
Robert Luckett intervievat de Radu Tudor, corespondent RFI în SUA