Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Record de cereri de azil în România, în prima parte a anului

foto_arhiva_salvati_copiii.jpeg

Din totalul cererilor de azil depuse în prima jumătate a anului 2022, 1.997 au fost depuse pentru minori
Sursa imaginii: 
Arhivă/Salvați Copiii

România s-a confruntat în prima jumătate a anului 2022 cu un record de cereri de azil. Mai mult de jumătate din cele peste 7.500 de cereri de azil au fost depuse de cetățeni ucraineni, potrivit organizației Salvați Copiii.  Principala problemă întâmpinată o reprezintă durata prea mare pentru soluționarea cererii de azil, mai spun reprezentanții organizației. De menționat că peste 6,3 milioane de ucraineni s-au refugiat în alte state din Europa, de la începutul războiului, după cum arată datele Biroului Înaltului Comisar ONU pentru Refugiați. În acest moment, pe teritoriul României se află aproximativ 87.000 de cetățeni ucraineni.

 

În prima jumătate a acestui an, au fost depuse 7.525 de cereri de azil , dintre care 4.359 de cereri au fost depuse de cetățeni ucraineni. Aproape 2000 dintre acestea au vizat minori – 1.504 copii cu vârsta între 0-13 ani și 493 de copii cu vârsta între 14-17 ani. În acest context, Organizația Salvați Copiii România a derulat proiectul Incluziunea socială a migranților prin implicarea comunităților locale, pentru a răspunde celei mai importante probleme cu care se confruntă solicitanții de azil și beneficiarii de protecție internațională, și anume excluziunea socială ridicată, în condițiile în care, la nivel general , peste 44% dintre români au o opinie negativă despre imigranți, deși trendul este descrescător. De la începutul crizei umanitare din Ucraina și până în prezent, peste 70.000 de ucraineni au primit protecție temporară.

Specialiștii Salvați Copiii România au desfășurat o serie de activități la nivelul principalelor cinci centre pentru refugiați de pe teritoriul țării (București, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare și Timișoara), centrate pe consultarea solicitanților de azil și beneficiarilor de protecție internațională și pe facilitarea colaborării dintre instituțiile publice și ONG-uri pentru o integrare socială mai sigură și mai facilă a migranților.

Nevoi/ probleme întâmpinate de solicitanții de azil

Un aspect important evidențiat în cadrul proiectului în urma discuțiilor purtate cu migranții este caracterul de țară de tranzit al României – potrivit Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA) , România a devenit în 2021 o rută de tranzit majoră pentru migranții care caută acces în Uniunea Europeană.  Cu toate că solicitantul de azil are obligația de a nu părăsi localitatea de reședință fără înștiințarea Inspectoratul General pentru Imigrări ; totuși, în practică s-a constatat că de multe ori aceștia pleacă din România înainte de finalizarea procedurii de azil. De asemenea, chiar dacă rămân în țară îndeajuns de mult încât să primească protecție internațională, migranții pleacă adeseori din țara noastră, principalul motiv invocat de ei fiind veniturile mai mari din Vestul Europei, posibilitatea de a se reuni cu rudele din alte țări, oportunități mai numeroase pentru un trai decent.

• O altă dificultate întâlnită în practică este legată de durata prea mare pentru soluționarea cererii de azil, care teoretic, nu trebuiesă dureze mai mult de 30 de zile. În practică, din cauza supraîncărcării autorităților publice, termenele pot fi mai extinse. 

• Atât în cadrul procedurii de obținere a protecției temporare, cât și în faza de integrare socială, după obținerea unei forme de protecție, problema integrării lingvistice este una din cele mai complexe. Aceasta are două  componente:
a) problema găsirii unor interpreți, mai ales pentru limbile rare, care să îi sprijine pe migranți în procesul de obținere a unei forme de protecție și
b) problema accesării unor beneficii sau drepturi sociale atât în faza de obținere a azilului, cât și în faza de integrare, după obținerea statutului de refugiat.

• Cu privire la interviurile pe care solicitanții de azil trebuie să le ofere în cadrul procedurii de acordare de protecție internațională, migranții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la sistemul de înregistrare a declarațiilor acestora. Procedura în acest sens este foarte clară, dar din cauza barierei lingvistice solicitanții de azil nu pot transmite exact toate detaliile situației care i-a determinat să își părăsească țara de origine. 

• A fost observată o lipsă a serviciilor de medicină dentară pentru solicitanții de azil, lipsă care se acoperă de cele mai multe ori prin intervenția ONG-urilor. Cel mai eficient serviciu la care pot apela solicitanții de azil în caz de pericol rămâne totuși numărul de urgență 112.

• De asemenea, este nevoie de servicii psihologice, necesare în special pentru solicitanții care necesită garanții procedurale speciale. În cadrul proiectului Incluziunea socială a migranților prin implicarea comunităților locale, s-a făcut propunerea din partea mediului ONG ca la interviurile pentru determinarea formei de protecție să  fie prezent un psiholog, deoarece faptele relatate de către solicitanți pot avea de multe ori un impact psihic extrem de mare.

• Totodată, s-a identificat nevoia de a informa solicitanții de protecție internațională cu privire la traficul de persoane și cum pot evita migranții să devină victime ale acestuia. În concret, informațiile cele mai utile pentru solicitanți au fost formele de trafic de persoane (exploatare sexuală, muncă forțată), metodele de recrutare, anunțurile false și discuțiile online cu risc, ce trebuie să facă în cazul în care ori ei ori persoane apropiate se confruntă cu o astfel de situație și către ce autorități trebuie să se îndrepte în aceste cazuri.

În România, de la declanșarea războiului din Ucraina, au intrat în țară 2.367.371 de cetățeni ucraineni. Pe teritoriul țării noastre sunt, în acest moment aproximativ 87.000 de cetățeni ucraineni. Dintre cei care au ales să rămână pe teritoriul României, 4.387 au solicitat azil și 69.807 au permise de ședere temporară.