Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Ai grijă de inima ta!

inima.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Aproape jumătate din adulții din România au hipertensiune arterială, iar 2 din 10 dintre aceștia nu știu că au afecțiunea, nu se tratează și se expun riscurilor unor evenimente severe precum accidentul vascular cerebral, infarctul de miocard, insuficiența cardiacă, insuficiența renală, transmite Societatea Română de Cardiologie, cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată pe 29 septembrie. Medicii sunt îngrijorați de numărul crescut de hipertensivi înregistrat în rândul tinerilor și adulților. De exemplu, 1 din 7 români între 18-24 de ani suferă de hipertensiune. 

 

Prevalența Hipertensiunii Arteriale în România a fost estimată la aproximativ 45% ca procent general din populația adultă, fiind mai mare la bărbați (50% sau chiar peste) comparativ cu femeile și fiind mai mare în mediul rural comparativ cu mediul urban. Mai important decât atât este faptul că un procent important din pacienții hipertensivi nu știu că au hipertensiune, iar acesta depășește 20%. Mai puțin de 1% dintre români știu că hipertensiunea poate apărea fără să prezinte vreun semn sau simptom ;

- 36% dintre persoanele cu vârsta între 35 și 55 ani cred că tratamentul antihipertensiv poate fi oprit după ce valorile tensionale revin la normal;

- 22% dintre dintre românii de aceeași vârstă ca mai sus consideră că poți trăi cu hipertensiune fără să o tratezi;

- Hipertensiunea nu mai este o boală a vârstnicilor! 1 din 7 români între 18-24 de ani, 1 din 5 între 25-34 ani, 1 din 3 între 35-44 de ani au hipertensiune arterială, spun medicii.

„Hipertensiunea arterială este înconjurată de mituri care îndepărtează populația de obiceiurile bune prin care valorile tensionale pot fi ținute sub control. Ne confruntăm cu un „ucigaș tăcut”, de cele mai multe ori fără semne sau simptome, iar atitudinea românilor față de această afecțiune face practic imposibilă atingerea țintei propuse de Organizația Mondială a Sănătății – reducerea cu 25% până în 2025 a prevalenței hipertensiunii. În țara noastră mor în fiecare an 30.000 de români din cauza urmărilor severe ale hipertensiunii arteriale. Condițiile socioeconomice, îmbătrânirea populației, poluarea, urbanizarea și dezinformarea medicală, în special din mediul online, nu ne ajută să atingem obiectivul propus de OMS. Atitudinea românilor față de hipertensiunea arterială este îngrijorător de relaxată mai ales la adulții tineri, 35-55 de ani, unde remarcăm o creștere a cazurilor de hipertensiune,” atrage atenția dna. Dr. Ana-Maria Vintilă, Președintele Grupului de Lucru Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie.

"Resursele financiare de care dispune România, o țară cu venituri medii și un sistem de sănătate încă puternic birocratizat și subfinanțat, sunt asociate cu un deficit procedural semnificativ în comparație cu țările cu venituri mari în ceea ce privește intervențiile coronariene, procedurile de ablație, implantarea dispozitivelor și intervențiile de chirurgie cardiacă. Salutăm, în aceste condiții, prioritizarea pe agenda autorităților a dezvoltării unei Strategii Naționale pentru Combaterea Bolilor Cardiovasculare și Cerebrovasculare, elaborată prin contribuția unor experți din cadrul societăților profesionale medicale naționale în colaborare cu societăți internaționale,” spune la rândul său prof.dr. Bogdan Alexandru Popescu, Președintele Societății Române de Cardiologie

Prin campania de informare „Mergi și măsoară-ți tensiunea arterială! #PentruCăAșaSpunEu!” demarată în 2019, Societatea Română de Cardiologie crește an de an nivelul de educație medicală a românilor, de informare corectă asupra hipertensiunii arteriale și a urmărilor severe ale acesteia

Prof. Bogdan Alexandru Popescu, președintele Societății Române de Cardiologie

Cu ocazia Zilei Mondiale a Inimii, marcată pe 29 septembrie, Societatea Română de Cardiologie subliniază importanța informării corecte a populației pentru prevenția și depistarea precoce a bolilor cardiovasculare principala cauză de mortalitate atât în România cât și în lume. Un nivel mai scăzut de educație a fost asociat, conform datelor din 57 de țări membre ale Societății Europene de Cardiologie, unui risc cardiovascular mai mare .