Belgia : dreptul la sinuciderea asistată rămâne controversat

Shanti de Corte a murit în 7 mai 2022, dar cazul său a fost dat publicității doar acum. Procesele atentatelor de la Bruxelles ar fi trebuit să se deschidă astăzi, motiv pentru care destinul tragic al tinerei flamande a fost în fine cunoscut. 

Procesele au fost amânate pentru luna decembrie, povestea eutanaziei acestei victime care suferea de grave consecințe psihiatrice este însă cât se poate de actuală. 

Belgia este țara în care nu doar eutanasia din cauza suferințelor fizice este autorizată, ci și cea care oprește suferințele morale. Altfel zis, pentru cauză de nefericire un belgian adult poate alege să moară. Eutanasia copiilor, și ea posibilă, este altfel încadrată. 

Shanti de Corte, prin urmare, avea 17 ani în momentul atentatelor și se afla în acea zi de 22 martie la Aeroportul Zaventem din Bruxelles de unde pleca împreună cu colegii de școală într-o excursie la Roma. 

Ea nu a fost rănită, dar șocul psihologic suferit în acea zi a lăsat urme grave într-o minte deja pusă la încercare. După atentate, tânără a petrecut mai multe săptămâni în diferite perioade într-o instituție psihiatrică din Flandra unde mai fusese internată. 

Pe pagina sa de Facebook, Shanti ținea un jurnal medical. Acolo explica cum tratamentele medicamentoase au distrus-o, cu toate că voia să admită că au fost poate necesare. 

După mai mulți ani de suferință și mai multe internări și cure medicamentoase, Shanti a obținut dreptul la a muri. Ea a depus cu totul șapte cereri în acest sens, iar după moartea ei societatea belgiană se întreabă dacă s-a făcut totul pentru a evita aceasta.

Profesorul în neurologie Paul Delterne a intervenit în dosarul Shanti de Corte și el explică că se putea totuși evita soluția extremă , dar că pacienta a refuzat expertizele propuse...

Si iată cum această poveste tragică atrage din nou atenția asupra acestui fenomen de societate – nefericirea tinerilor - pe care uneori ne e teamă să-l privim. Belgia, din diferite motive, a ales să-l cunoască și mai mult, să-l rezolve într-o manieră cel puțin discutabilă. 

Prima candidată la sinucidere asistată pe caz de nefericire a fost tot o tânără flamandă care a obținut dreptul să moară în 2010 pentru cauză de suferință morală irecuperabilă. 

Din 2002 și până anul trecut, peste 2700 de persoane au primit dreptul să moară din cauza suferințelor fizice sau morale. Cererile nu sunt acceptate cu ușurință, totuși.

Pentru a fi acceptată, cererea trebuie să fie voluntară, bine gândită și enunțată de manieră repetată. Ea este analizată de o comisie formată din patru doctori, patru specialiști în drept și patru specialiști în boli incurabile. 

Elementul inedit îl constituie introducerea unor boli mentale și a stării cronice de nefericire pe lista bolilor incurabile care intră în calcul în momentul depunerii unei cereri de eutanasie. 

Dar pentru a schimba tonul acestei povești triste și șocante în același timp, ne vom apleca acum asupra unui alt caz, tot al unei tinere care a fost victima atentatelor de la Bruxelles. 

Beatrice de Lavalette avea tot 17 ani în momentul fatidic și se afla tot la aeroport, numai că ea a fost foarte grav rănită. In ciuda multiplelor tentative ale corpului medical care a îngrijit-o în Bruxelles, Beatrice si-a pierdut ambele picioare. 

A urmat o perioadă lungă și dureroasă de revalidare, a fost operată de mai multe ori și în fine astăzi Beatrice merge datorită dublei proteze care i-a fost aplicată în SUA. 

Înainte de atentate , Beatrice era campioană de derby. Ea continuă și acum să practice această pasiune, în SUA și în Europa. Este o tânără de 23 de ani plină de viață care încearcă, din răsputeri, să lase în urma sa acea zi nefericită de 22 martie 2016.