Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Zeci de balerini ruși nevoiți să lucreze în exil. Mulți s-au refugiat în Statele Unite

balet.jpg

Joy Womack repetă împreună cu colegii săi la "Segerstrom Center for the Arts" din Costa Mesa, California, octombrie 2022
Sursa imaginii: 
Frederic J. BROWN AFP via France24

Joy Womack este un nume cunoscut în lumea ultra-competitivă a dansului clasic din Rusia. Dar izbucnirea războiului din Ucraina a spulberat cariera acestei balerine, precum și a altor zeci de dansatori care au fugit din țara lor ca urmare a conflictului.

Balerina care își construise întreaga carieră la Moscova se află acum în California, unde, alături de mai mulți balerini și balerine ale scenei rusești, pregătește un spectacol deosebit pentru 12 noiembrie a.c.

„Am plâns mult”, declară dansatoarea originară din Texas pentru AFP, în urma invaziei Ucrainei de către Vladimir Putin, în februarie. "A fost ca un doliu, pentru că nu știam ce se va întâmpla. Am simțit că este sfârșitul carierei mele". Joy Womack este de altfel prima americancă absolventă a  programului principal de formare din cadrul Academiei de Balet Bolshoi.

La 24 februarie 2022, dansatoarea se afla temporar în Polonia, alături de Diane Kruger, pentru coregrafia filmului „Joika”, o poveste despre cariera sa de la sosirea ei la Moscova, la vârsta de 15 ani, până când a devenit prima balerină a teatrului „Kremlin Ballet".

Odată cu războiul, decide să nu se mai întoarcă în Rusia, lăsând în urmă afaceri, prieteni și tot efortul de deveni cunoscută.

„Frică și tristețe”

„Îmi construiam un viitor în Rusia. Încercam să-mi găsesc un echilibru, fiind o balerină din America, dar care lucra în Rusia. (...) Îmi este foarte greu să închid acest capitol din viața mea”, mărturisește ea, dându-și jos poantele după o repetiție și dezvăluindu-și picioarele marcate de ore întregi de dans.

Zeci de dansatori, ruși și străini, au părăsit Patria Mamă de teama pierderii locului de muncă, sau, mai rău, de cea de a fi chemați pe front, cu mult înainte ca Vladimir Putin să ordone, la jumătatea lunii septembrie, o „mobilizare parțială” a 300.000 de ruși pentru a-și consolida trupele în Ucraina.

După 26 de ani de carieră și Ilya Jivoy a părăsit Rusia, împreună cu soția sa ucraineană. "Când a izbucnit războiul, am fost în stare de șoc. Nu puteam lucra normal, nu știam ce să facem. De aceea am plecat", explică fostul membru al trupei Teatrului Mariinsky.

În prezent este convins că a făcut alegerea corectă. "Este aproape imposibil să lucrezi în domeniul culturii în Rusia. Nu ține de artă, ci de frică și tristețe".

În ciuda greutăților exilului, Joy Womack și Ilya Jivoy se simt norocoși. Alții nu au reușit să plece. "Un coleg cu care am lucrat anul trecut tocmai a fost chemat în armată. El este balerin, nu soldat. Este sfârșitul carierei sale", susține dansatoarea americană.

„Reunited in Dance”

Alături de alți dansatori în exil, dar și de alții, Joy își pune toată energia pentru pregătirea spectacolului din noiembrie, intitulat „Reunited in Dance”, care va avea loc la Centrul de Arte Segerstrom din Costa Mesa, oraș situat la sud de Los Angeles.

În acest centru cultural vor interpreta coregrafii unice, dar și altele deja cunoscute, care au cucerit mii de oameni în cele mai cunoscute săli ale lumii.

Directorul artistic al acestui proiect este britanicul Xander Parish, un fost balerin al Teatrului Mariinsky, care a locuit 12 ani la Moscova.

În timpul repetițiilor, acesta încearcă să apeleze la încărcătura emoțională a dansatorilor în urma plecării lor forțate din Rusia pentru a crea un spectacol deosebit.

"Suntem ca o familie. Muncim și dansăm împreună. Lucrând atât de îndeaproape, am început să ne cunoaștem dincolo de scenă. Profesorii au devenit mentori...", explică el.

În timpul antrenamentelor se nasc prietenii. Dansatorii discută fiecare gest, fiecare mișcare, folosind și rusa, și engleza.

Iar în mijlocul acestui entuziasm apar noi speranțe. Spectacolul ar putea fi astfel primul pas către un proiect mai ambițios: crearea unei trupe permanente, dornică să găzduiască talentele aflate în exil.

„Va dura mult timp să se pună totul pe picioare, dar acesta este visul meu”, spune domnul Parish. „Aceștia sunt primii pași, cei ce ne unesc.”

 

Traducere de Eremia Iulia Maria, după articolul publicat de France 24