Suntem codași în UE la alfabetizare media. Și aceasta este o mare vulnerabilitate

După cum ne spun autorii raportului, în 2017, când a fost creat Indexul Alfabetizării Media, „știrile false" și „post-adevărul" tocmai începeau să devină o preocupare majoră pe agenda publică.

Atenția cu privire la știrile false a crescut după Brexit și alegerile prezidențiale din SUA din 2016. Apoi, pandemia de Covid-19 din 2020 a adus cu sine o „infodemie".

În 2022, războiul de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a arătat clar că „războiul informației" a a însoțit războiul real și crud.

Patru indicatori de bază

Autorii au creat indexul pe baza a patru indicatori: libertatea mass-media,  nivelul de educație din societate, gradul de încredere în oameni și "E-participarea", adică utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor pentru a spori participarea politică, și comunicarea cu aleşii şi autorităţile.

Ei bine, la toate aceste capitole, România stă prost, situându-se pe locuri codașe în Europa.

În indicele general, România ocupă locul 31 din 44 de state analizate. Dintre membrii Uniunii Europene, doar Bulgaria se află mai jos decât noi, cu două locuri, într-un clasament dominat de Finlanda, Norvegia, Danemarca și Estonia și având pe ultimele locuri Kosovo, Macedonia de Nord și Georgia.

Două capitole ne trag mult în jos în acest clasament: nivelul general de educație, unde ne găsim pe locul 33, imediat deasupra Bulgariei și mai cu seamă încrederea în oameni, unde ne plasăm pe locul 35. Aici, lăsăm totuși în urmă doi membri ai Uniunii Europene: Cipru și Grecia.

Și poate că locul nostru ar fi fost mai jos în clasamentul general dacă nu ar fi fost libertatea presei și mai cu seamă "E-participarea".

De unde vin surprizele

În privința libertății presei suntem pe locul 28, însă devansăm trei state membre UE, Bulgaria, Grecia și, bineînțeles, Ungaria, unde aproape că nu mai există medii independente. Cu alte cuvinte, nu noi suntem foarte buni la acest capitol, doar că sunt unii care stau chiar și mai prost.

Surpriza vine însă de la gradul de folosire a noilor tehnologii pentru dialogul politic și contactul cu autorităților. Aici, România stă pe un mediocru loc 27, dar lasă în urmă state membre UE precum Germania, Lituania, Cehia, Luxemburg, Slovacia, Belgia, Ungaria, Letonia.

Faptul că Estonia conduce la acest capitol nu mai miră pe nimeni, dar prezența Bulgariei pe locul 13, a Turciei pe treapta imediat următoare, a Albaniei pe locul 18 și Kosovo pe locul 19 sunt de natură să surprindă. Și să ne dea de gândit, câtă vreme România - reamintim – ocupă doar locul 27.

Una peste alta, locul slab ocupat de România în clasamentul general al alfabetizării media indică vulnerabilitatea societății noastre la campaniile de dezinformare și fake news.

Or, în condiții de criză, precum pandemia sau războiul, cu toate urmările sale, slaba alfabetizare media și gradul redus de educație sunt amenințări directe la adresa stabilității și chiar a democrației.

Întregul studiu poate fi consultat AICI

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica