Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Tu îți cunoști drepturile pe care le ai in calitate de angajat?

munca_birou.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Tu îți cunoști drepturile pe care le ai in calitate de angajat? E o întrebare la care pare că mulți salariați nu cunosc răspunsul. O arată căutările de pe internet. Când vine vorba despre drepturile angajaților, nici sindicatele și nici angajatorii nu cad de acord.

Primii consideră că angajații nu sunt protejați de codul muncii în timp ce reprezentanții patronatelor  apreciază  că angajații nu urmaresc decat sa castige tot mai multe drepturi.

În timp ce Codul Muncii suferă mici modificări, am decis să aruncăm o privire asupra drepturile angajaților. Cum sunt ele percepute? Suficiente, insuficiente?

Greu de spus din moment ce de fapt foarte mulți angajați nu-și cunosc drepturile. Constatarea vine de la Bogdan Badea, de la portalul  EJobs. În cadrul unei dezbateri privind viitorul tinerilor pe piața muncii, Bogdan Badea atrăgea atenția asupra acestui aspect.

"A fost o campanie foarte agresivă la un moment dat privind drepturile consumatorului, că ai voi să duci în timp de 30 de zile produsul înapoi și cam toți am învățat acest lucru. La noi în România drepturile angajatului sunt aproape necunoscute. Că ai dreptul la concediu, câte zile de concediu ai. Că ai diferite drepturi. Nu sunt cunoscute.

Dacă stăm să ne gândim cine ar trebui să ne învețe care sunt drepturile noastre ca angaja? Toată lumea zice că nu știe cine ar putea să ne învețe.

De unde am putea să ne informăm despre drepturile noastre ca angajat? Dai pe Google „vreau să-mi dau demisia” sau „cerere demisie”, „formular demisie”. O să vedeți că sunt multe căutări de genul ăsta. Ideea este că tu, ca angajat, te lovești de ele. Dar nu suntem învățați nici de liceu, nici de facultate, nici de media care sunt drepturile noastre.

Reporter: Nu avem nici o mișcare sindicală puternică...

Bogdan Badea: Și în cazul mișcărilor sindicale, în general asculți ce spune liderul de sindicat, acolo unde există. Nu știu dacă neapărat îți știi drepturile. Întrebi și tu. Nu aș vrea să fie așa. Nu aș vrea să fie la latitudinea șefului de sindicat. Important este să ne dăm seama care sunt drepturile noastre."

Codul muncii ar trebui să protejeze angajatul, dar în practică acest lucru nu se întâmplă, explică la rândul său Petru Dandea, secretar general al Confederației Cartel Alfa.

Potrivit acestuia, România ar trebui să vină cu niște modificări consistente pe partea de protecție a angajaților.
"Suntem singura țară din Uniunea Europeană care în codul muncii, în legislația de bază care reglementează relația dintre angajator și salariat îl face pe angajator suveran din punct de vedere al stabilirii normelor de muncă. E un lucru extrem de grav. 
În momentul în care angajatorul, de capul lui, poate stabili normele de muncă poate să ceară absolut orice.

Rep: Și ajungem tocmai la această chestiune când după pandemie este pentru prima oară când angajații sesizăm că vin și încearcă să spună că nu mai acceptă condițiile respective. E destul de greu să le spui răspicat. Ai opțiunea să pleci. Se va schimba ceva?

Petru Dandea: România ca stat membru al Uniunii Europene este presată să producă niște modificări consistente la legislația muncii. Există o cerință impusă de Comisia Europeană în PNRR ca până la sfârșitul acestui an Guvernul României să propună niște modificări consistente a legislației muncii, atât pe partea contractului individual de muncă, domeniu reglementat de codul muncii, cât și pe partea dialogului social și al negocierilor colective, acolo unde vorbim despre relația sindicate patronate. Aceste modificări sunt cerute de Comisia Europeană, care a constatat că datorită modului în care aceste domenii au fost reglementate în perioada de criză, în anul 2010, au condus la o scădere masivă a acoperirii cu contracte colective a salariaților din România. 

Astăzi procentul este de sub 15%. În această situație, este în curs de apariție, directiva salariului minim, care pe lângă reglementarea modului în care statele membre ar trebui să așeze salariul minim la nivel național, are și prevederi referitoare la acoperirea cu contracte colective ale salariaților. 

Mai exact, directiva va prevedea ca un procent minim de 80% din salariații din economie să fie acoperiți cu convenții colective. Comisia știe foarte bine că cel mai bun mod de a apăra drepturile salariaților se face prin aceste instrumente numite contracte colective de muncă" explică Dandea.

De cealaltă parte, Cristian Pârvan, reprezentant al Patronatului Investitorilor Autohtoni, consideră că lucrurile nu stau chiar așa.
De fapt, trendul este de a oferi o protecție tot mai mare a angajaților. El dă și câteva exemple de situații care pun în dificultate angajatorul.

Cristian Pârvan: Ideea că angajatorul are puteri excesive asupra angajaților nu cred că este corect exprimată. Există întotdeauna excese, fie de o parte, fie de alta. De exemplu, noi nu am găsit nici până astăzi un remediu în cazul în care un angajat obține concediu medical trei zile, vine trei zile la serviciu, apoi iar cinci zile, iar două zile concediu medical și așa mai departe, pentru cum întrerupi acest șir. La asta se adaugă faptul că primele 15 zile de concediu medical sunt plătite de angajator. Și nu se știe când își vede banii de la stat. 

Evident că intervin diferențe în funcție de domeniu. Se bate foarte multă monedă pe telemuncă, cu plusuri și cu minusuri. Problema care se pune este că telemunca se poate face acolo unde merge, dar în toate sectoarele productive nu merge telemunca pentru că omul trebuie să se ducă să muncească la un loc de muncă unde produce un produs. 

Vorbim foarte puțin de faptul că datorită unei politici salariale și de fiscalitate care nu este atractivă avem din ce în ce mai puțini tineri, în special și forță de muncă în general, atrasă de a lucra în activități productive. Ideea de a lucra la o întreprindere, 8 ore, cu normă, cu calitate, cu punctualitate față de a lucra la stat, unde ai salariul mai mare cu 30%, nu ai criterii, nu ai norme, nu ai presiune, distorsionează foarte mult piața forței de muncă. Este un cumul de probleme. 

Nu e numai o problemă că angajatorul are puteri discreționare asupra angajatului, mai spune Cristian Pârvan, reprezentant al Patronatului Investitorilor Autohtoni  - PIAROM.