Nivelul de trai, erodat puternic în ultimul an. Soluții: banii europeni și solidaritatea mediului privat

Mircea Coșea: Ăsta este lucrul cel mai grav, că această schimbare s-a produs în termen foarte scurt. De un an prețurile cresc aproape în permanență, iar veniturile nu. Dacă au crescut, veniturile au crescut la anumite categorii care nu pot să intre în calculul general. Inflația pe care noi analizăm este o inflație de medie. Dar această medie nu se referă la consumul pe care populația obișnuită îl are în permanență. Consumul pe care populația îl are este în principal consumul alimentar, carne, făină, mălai. La această categorie, inflația este mult mai mare, între 28% și 30%. Asistăm la o situație care va duce la o pauperizare din ce în ce mai generalizată a populației României, care suferă și o împărțire în două categorii evidente. Avem o clasă de oameni foarte subțire, care trăiește în marile orașe, care sunt legați de venituri stabile în multinaționale, în bănci și sisteme de asigurări sau în instituțiile statului român, în ministere și în ceea ce este în jurul lor, comisii, consilii, unde veniturile medii sunt între 1.500 până la 3.000 de euro pe lună. Dar pe de altă parte, este marea masă a populației României care trăiește cu venituri până în 1.000 de euro.

Reporter: Și chiar mai mici... Ce pot face sau ce trebuie să facă autoritățile pentru a scădea presiunea pe populație și în special pe acești oameni care câștigă mai puțin? Ce măsuri concrete poate lua Guvernul pentru protejarea celor cu venituri mici? Credeți că acele bonuri de hrană, ajutoare, creșterea salariului minim sau poate subvenții la facturi sunt măsuri care pot fi luate și care sunt suficiente? Mai ales că urmează iarna și lucrurile se vor complica și mai mult.

MC: Cred că ar trebui să existe un plafon, pe care l-aș stabili în jur de 3.000 – 3.500 de lei. Sub acest plafon de venituri ar trebui aplicat un program special de menținerea în viață economică a acestei populații. Consiliul fiscal anunța acum câteva zile că nu se poate proteja toată populația, că vom avea pierderi. Sunt în total dezacord cu o astfel de idee. Un guvern trebuie să găsească posibilitatea să protejeze întreaga populație. Ca să protejezi și această populația foarte defavorizată nu ai posibilitatea să mărești salarii și pensii. Bugetul e așa cum este și nu putem să îl mărim după o zi pe alta. Însă există și alte surse. Există niște surse europene care pot fi atrase. Spre exemplu, acum, Uniunea Europeană cheltuiește câteva sute de miliarde pentru ajutorarea populației în cazul facturilor energetice. Guvernul României ar trebui să fie foarte activ aici, să arate în ce situație se află România, aflată pe ultimul loc în Europa ca indice de sărăcie și să obțină cât mai repede și cât mai bine acești bani. În al doilea rând, se pot aplica anumite plăți sociale. Spre exemplu, așa cum s-a practicat în alte țări, Guvernul poate negocia cu marile companii care au în România marile lanțuri de magazine, supermarketurile și cu marile lanțuri de farmacii pentru aducerea unui sprijin de solidaritate pentru această populație. Aceste lanțuri de magazine au profituri uriașe în România, mai mari decât în țările de origine. Pe baza unei dovezi ele pot oferi acestor persoane mărfuri cu prețuri plafonate la anumite sortimente, la pâine, la carne, la anumite sortimente, nu la toate. Aș mai adăuga și efortul și pe care ar trebui să îl facă marile companii de telefonie și de cablu. Și ele au profituri enorme în România.

Rep: Știm bine reticența mediului privat de a aplica astfel de măsuri. Este de înțeles într-o anumită măsură. Știm bine cât de tensionate sunt discuțiile atunci când vine vorba despre suprataxare în orice sector din mediul privat...

MC: Aici trebuie spus ceva. Asta ține de puterea de negociere a statului român, a guvernelor. Așa cum în Franța se poate face așa ceva, mă întreb de ce în România nu se poate face.

Rep: Spuneați că familiile care câștigă sub 3.500 de lei pe lună ar putea fi ajutate de Guvern. Vorbeați despre acest plafon. Sunt bani pentru așa ceva și pentru alte măsuri de acest gen?

MC: Statul menține inflația la prețul energiei tocmai pentru a avea acumulări la buget. Aceste acumulări ar permite să existe un program special de ajutorare a acestora. Mai mult decât atât, așa cum am spus, Uniunea Europeană are fondul special de ajutorare, care însă trebuie negociat. Se vorbește de nu știu cât timp. Conducătorii acestei coaliții vor merge la Bruxelles ca să negocieze PNRR. De ce nu se duc și de ce nu încearcă așa ceva mizând pe un argument foarte puternic? Războiul din Ucraina a transformat România într-o victimă colaterală. Noi avem pierderi mari economice cu portul Constanța care nu mai poate utiliza infrastructura pe care o are pentru importul și pentru exportul mărfurilor românești. El lucrează numai pentru Ucraina. Șoselele noastre, care sunt tranzitate de sute de mii de tiruri înspre și dinspre Ucraina, toate astea pot fi incluse într-un program de sprijinire a eforturilor pe care România le face. Se pot face lucruri, dar această lipsă de decizie pe care Guvernul o are și care îl caracterizează, face ca lucrurile să se perpetueze în starea în care sunt. 

Ascultă: