Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


"Trebuie să înțelegem că fără epidemiologi nu putem avea un sistem medical performant" (interviu)

medici.jpg

Sursa imaginii: 
Pexels.com

Nu poți combate eficient infecțile nosocomiale fără o finanțare corespunzătoare și fără resursa umană, spune la RFI, epidemiologul Emilian Popovici, vicepreședintele Societății Române de Epidemiologie. Potrivit acestuia, România are aproximativ 150 de medici epidemiologi de spital, la circa 600 de unități medicale (cu 50 sau 100 de paturi). Ce soluție are Ministerul Sănătății la această penurie? "Nu putem decât să găsim o soluție să încurajăm rezidenții să aleagă această specialitate", spune ministrul Alexandru Rafila. 

Dr. Emilian Popovici: Noi ne uităm în spre alte zone, spre altă țări cu alte rezultate în privința infecțiilor nosocomiale și am dori să avem aceleași rezultate. Dar trebuie să înțelegem un lucru care e simplu de înțeles. Atât timp cât nu investești sume de bani comparabile cu sumele pe care le investesc acele țări în domeniul sănătății și în prevenția infecțiilor nosocomiale, nu ai cum să obții rezultate comparabile cu ei. În primul rând, o finanțare corespunzătoare a sistemului de sănătate și din perspectiva prevenției infecțiilor nosocomiale este unul dintre elementele importante pentru a obține rezultate bune în această privință. Bineînțeles, foarte important este ca pe lângă investiția materială să ai resursa umană necesară pentru a asigura toate serviciile necesare în această direcție. Pentru asta trebuie să creștem numărul epidemiologilor de spital. La ora actuală noi avem un maxim de 150 de epidemiologi de spital la nivelul întregii țări când nevoia este semnificativ mai mare. Justific această afirmație prin faptul că în România avem în jur de 340 de unități cu mai mult de 100 de paturi și mai sunt încă 260 – 270 de unități cu mai puțin de 50 de paturi. La cele 340 de unități cu mai mult de 100 de paturi se mai adaugă cele 260 – 270 de unități cu mai puțin de 50 de paturi. Deja se observă că această nevoie este mai mare decât numărul de epidemiologi, despre care spuneam că este undeva în jur de 150.

Reporter: Se impune testarea fiecărui pacient care este internat în spital?

Dr. Emilian Popovici: Să pornim de la fișa postului, ca să spun așa, sau de la obligațiile de serviciu ale fiecărui epidemiolog. Nu e vorba numai despre acest control despre care spuneți dumneavoastră. Un medic epidemiolog trebuie să asigure servicii de supraveghere și control. De asemenea, trebuie să asigure servicii de natură preventivă, activități de educație continuă la nivelul personalului și pregătirea personalului auxiliar. Iată cât de complexă este activitatea epidemiologului de spital. Toate activitățile menționate includ mult mai mult decât aspectul menționat de dumneavoastră. Dar bineînțeles că îl includ și pe acela. De aceea este nevoie să ai epidemiologi conform normărilor, care spun foarte clar că dacă avem de-a face cu un spital județean, cu un spital clinic universitar, minimul este de 1 epidemiolog cu normă întreagă. Dacă vorbim despre spitale orășenești, comunale și alte unități cu paturi asimilabile cele pe care le-am menționat, este nevoie de minim 0.5, de un medic epidemiolog cu jumătate de normă. Vorbim despre minim. Dacă oamenii sunt prezenți fizic în unitățile de care răspund, cu siguranță această paletă largă de sarcini care revine epidemiologului se poate face. Și dacă această prezență a epidemiologului bine pregătit profesional într-o unitate spitalicească este dublată de investiții corespunzătoare ca să aibă tot ce este necesar pentru prevenția infecțiilor nosocomiale, bineînțeles rezultatele vor fi altele.

Rep: De ce avem un număr atât de mic de medici epidemiologi? De ce nu mai este căutată această specialitate?

Dr. Emilian Popovici: Cred că pandemia a dovedit cu vârf și îndesat cât este de importantă această specialitate. Și totuși, sunt universități, care încă din perioada de pregătire ca student în medicină, nu alocă un număr de ore suficient marte și suficientă atenție acestei discipline. Încă din facultate se pleacă de la ideea preconcepută și total greșită că epidemiologia ar fi o specialitate anexă sau mai puțin importantă vis-a-vis de disciplinele clinice. Ori, nu este așa. Dacă un spital, un manager de spital alocă niște sume foarte mari de bani pentru punerea la punct a unor proceduri de transplant hepatic, de transplant cardiac, care costă sute de mii de euro și nu acordă atenție acestei părți de prevenție se poate întâmpla ca toată investiția pe care a făcut-o pentru acea procedură extrem de costisitoare să se piardă, să se piardă viața omului, să se piardă tot ce s-a investit în realizarea acelei proceduri pentru că a lipsit ceva din prevenția infecțiilor nosocomiale. O infecție nosocomială dă peste cap toată performanța medicală făcută până la acel moment. Plecând de la această idee greșită, cum că epidemiologia nu este foarte importantă, se trece la rezidențiat. La rezidențiat, chiar dacă sunt locuri scoase, au fost ani de zile în care locurile astea nu s-au ocupat sau s-au ocupat de către medici care au trecut apoi pe alte specialități și au luat acel post doar ca să își ocupe timpul pentru un an sau să vadă despre ce este vorba. Trebuie explicat mai bine despre ce este vorba în această specialitate. Trebuie să înțelegem că fără ea nu poți să ai un sistem medical performant. Și retribuția trebuie să fie corespunzătoare sarcinilor de serviciu, care ați văzut că nu sunt puține și nu sunt chiar ușoare. Și să se creeze condițiile de muncă corespunzătoare pentru ca oamenii să își poată desfășura în mod corespunzător activitatea.

Rep: Pentru că ați dat exemplul altor state, aș dori să vorbim despre raportările infecțiilor nosocomiale care se fac în România. Reflectă ele realitatea din spitalele noastre?

Dr. Emilian Popovici: Uneori da, alteori probabil. Nu putem să acuzăm fără să avem probe. Dar este foarte probabil ca uneori să nu reflecte realitatea. Este o chestiune de mod de abordare. Atât timp cât în unele țări spitalele care raportează infecții nosocomiale sunt apreciate pentru că își fac datoria, nu spun recompensate, iar raportarea realității este stimulată, în momentul în care tu raportezi o anumită problemă și primești niște controale care sunt cu rol punitiv, cu rol de represalii, nu mai ai tendința ca următoarea dată să faci acele raportări. În momentul în care există asemenea abordări poate să apară și o anumită teamă și o anumită reținere de a raporta lucrurile așa

ASCULTĂ AICI INTERVIUL:


Cum are de gând Ministerul Sănătății să crească numărul epidemiologilor din spitale?

Ministrul Alexandru Rafila: 

"Nu putem să facem decât să găsim o soluție să încurajăm, și se încurajează în cadrul examenului de rezidențiat, și am discutat cu universitățile, să creștem numărul de rezidenți. Trebuie să-i încurajăm nu numai să opteze pentru Epidemiologie ci să rămână epidemiologi. Pentru că mulți dintre ei, văzând dezbaterile din spațiul public, preferă să facă altă specialitate. "

Infecţiile asociate asistenţei medicale au revenit în discuție după decesele de la Spitalele Judeţene Tg. Mureş și Cluj. Premierul Nicolae Ciucă a cerut Ministerului Sănătății un raport dar și un plan național de combatere a nosocomialelor, în timp ce organizația Declic a cerut vineri o măsură concretă, și anume raportarea zilnică a infecților, într-o petiție semnată de aproape 25.000 de persoane.