Traseul Revoluției din 1989 de la Timișoara, finanțat cu 4,5 milioane de euro din PNRR. Între primărie și revoluționari

În urmă cu un an, la Timișoara, era desenat itinerariul final al proiectului  „Traseul Revoluției din 1989”. Acesta a fost realizat în urma unor discuții dintre reprezentanții primăriei și cei ai Ministerului Fondurilor Europene. Vorbim  despre un proiect de memorie colectivă care ar trebui să schimbe modul în care Revoluția anticomunistă din 1989 este reflectată în spațiul public.

În acest traseu sunt incluse Piața Maria, Podul Traian, Piața Victoriei, Piața Libertății, Piața Sf. Gheorghe, Prefectura, Podul Decebal, Parcul Poporului și Cimitirul Eroilor. El va regândi, spun reprezentanții primăriei, spațiul public. Proiectul își propune marcarea prin instalații audio-video interactive a unor locuri specifice, dar și marcarea pe traseu a diverse evenimente din Decembrie 1989. Planurile includ, de asemenea, tehnologie de ultimă generație, bazată pe realitate augmentată, senzori de mișcare și lumină și un light design specific. 

În vară, Primăria Timișoara a atribuit unei firme de arhitectură din București contractul pentru documentația referitoare la Traseul Revoluției. Inclusiv proiectul tehnic. Totul ar trebui să fie gata spre sfârșitul anului în curs. Între timp a fost semnat și contractul de finanțare, care are o valoare de 4,5 milioane de euro. Este singurul proiect, din cele peste 20 depuse de Primăria Timișoara, nominalizat, cu subiect și predicat, în PNRR.

„Intenția noastră este să începem o povestire”

Teoretic, sună bine, însă traseul, așa cum a fost el desenat de cei de la PMT, stârnit nemulțumiri în rândul revoluționarilor. Inclusiv unul dintre consilierii locali, posesor de certificat de revoluționar, a adus în plen discuția, reclamând lipsa de pe această hartă a unor puncte fierbinți, cum ar fi „baricada” din Calea Girocului.

Potrivit viceprimarului Ruben Lațcău, care a semnat zilele trecute contractul de finanțare, au existat mai multe consultări cu asociațiile de revoluționari și urmează și altele, făcute de proiectanți. Lațcău susține că acest traseu, așa imperfect cum este, e absolut necesar pentru Timișoara. În plus, nu reprezintă decât un prim pas într-un demers mult mai cuprinzător: „Intenția noastră cu acest traseu nu este de a închide o istorie, ci de a începe o povestire pe care Timișoara trebuie s-o spună despre propria sa istorie. Acest traseu și locațiile care au fost incluse sunt doar un prim pas. Eu cred și sper ca ele în timp să se dezvolte, să crească și să putem include și alte zone care nu au fost incluse și să putem să dezvoltăm de fapt acest proiect peste generații care să cuprindă întregul ansamblu al evenimentelor, al oamenilor, al întâmplărilor eroice și tragice în același timp”.

Viceprimarul Timișoarei admite că sunt destule lucruri care încă trebuie armonizate și, evident, vor exista enorm de multe discuții. Însă totul trebuie să înceapă de undeva. „După 30 de ani de la revoluție, în afară de monumentele din anii 90, nu avem niciun mod în care am pus, de fapt, în valoare istoria și acest patrimoniu imaterial uriaș pe care îl are Timișoara, nu am reușit să consemnăm și să documentăm faptele de atunci, în așa fel încât să ne asigurăm că generațiile care vin sau cei care vin în Timișoara cunosc istoria acelor zile și cunosc însemnătatea acelor locuri care au marcat Revoluția și destinul democratic al României”, continuă Lațcău.

„Memoria colectivă a Revoluției este în curs de a se șterge”

Discuțiile cu asociațiile de revoluționari din Timișoara nu sunt niciodată simple, când vine vorba despre inițiative ale autorităților locale. Sunt mereu la mijloc orgolii ale părților implicate, iar contrele publice între reprezentanții diverselor asociații fac parte din peisaj în fiecare decembrie, de mulți ani încoace. 

Corneliu Vaida, primul purtător de cuvânt al Revoluției din Decembrie 1989, nu face parte din nicio astfel de organizație. A rămas o voce importantă în viața cetății, nu întotdeauna comodă, și privește cerebral lucrurile. Este și motivul pentru care l-am întrebat ce crede despre acest proiect. 

Vaida e categoric: orice traseu de acest gen ar trebui să respecte adevărul istoric și nu coordonate geografice, pentru că el nu este doar o înșiruire de puncte. Spune că a fost abordat, la un moment dat, de cineva din partea primăriei, dar demersul nu i s-a părut, la acea vreme, prea bine documentat. Potrivit lui Corneliu Vaida, un astfel de traseu este obligatoriu, până nu e prea târziu. Însă totul trebuie făcut cu grijă. „Ar fi trebuit implicate organizațiile de revoluționari, sau câte un reprezentant al fiecărei organizații, care să vorbească atât coerent, cât și documentat (…) Nu știu cine a gândit cum trebuie făcut, dar părerea mea este că nu e bine gândit (…) Când te gândești că într-un manual de liceu de istoria României, despre Revoluție sunt 14 rânduri, atunci nu ne mai mirăm. Repet, memoria colectivă a Revoluției este în curs de a se șterge. Când o să murim noi, ăștia care am participat la Revoluție, o să se termine și cu istoria”, ne-a declarat acesta.

Proiectul tehnic ar trebui predat către primărie undeva spre finele anului, astfel încât, la începutul lui 2023, să poată fi scoasă la licitație execuția. Cum va fi urmează să aflăm. Dar, vorba lui Corneliu Vaida, sunt încă în viață destui dintre cei care au fost în locurile fierbinți ale lui Decembrie 1989, care-și mai pot spune poveștile. Trebuie doar să fie cineva dispus să-i asculte.