Irlanda: ”Regres considerabil” privind dreptul la avort

„Avortul este un drept omenesc”, se putea citi pe pancartele participantelor la marșul din 29 octombrie de pe străzile Dublinului, pentru a onora memoria acestei tinere de 31 de ani, care a murit în 2012 într-un spital din Galway.

Moartea ei este unul dintre motivele care au împins guvernul să organizeze un referendum istoric, prin care s-a abrogat decizia din 2018 privind interzicerea constituțională a avortului. Dar patru ani mai târziu, femeilor din Irlanda le este încă foarte greu să beneficieze de acest drept: doar 10 din 19 maternități din țară realizează procedura de avort și mai puțin de unul din nouă medici de familie o recomandă, conform cifrelor furnizate de Freedom of Information (FOI).

În fața acestei situații, activiștii cer renunțarea la condiția ca procedura să se realizeze în primele 12 săptămâni de sarcină, dar și la condiția care impune ca femeile să aștepte trei zile înainte de a putea face avort, relatează ziarul Irish Times. Ei cer, de asemenea, să fie creat un loc special destinat comemorării Savitei Halappanavar.

”Dar sunteți într-o țară catolică”

În urmă cu zece ani, pe 28 octombrie 2012, Savita Halappanavar a murit din cauza refuzului medicilor spitalului din Galway, Irlanda, de a o opera după ce aceasta suferise un avort spontan. Savita era însărcinată cu primul ei copil. În luna a patra, când a început să aibă dureri, medicii au confirmat că era vorba despre un avort spontan.

Timp de o săptămână, ea, împreună cu soțul ei, roagă medicii să realizeze procedura de avort, însă aceștia refuză, sub motivul că inima fătului încă bate și, în plus, din motive religioase. ”Vă aflați într-o țară catolică”, le-au spus medicii, potrivit soțului victimei.

Moartea ei a reaprins mișcarea pentru dreptul la avort în Irlanda și a dus la adoptarea Legii privind sănătatea din 2018, care permite întreruperea sarcinii sub supraveghere medicală, până la 12 săptămâni și mai târziu dacă sarcina prezintă un risc grav pentru sănătatea mamei sau dacă există o anomalie fetală fatală.

În 2012, la moartea lui Savita Halappanavar, comentatorii irlandezi au făcut o paralelă cu un alt caz care datează din 1992, numit „cazul X”, în care o fată de 14 ani a rămas însărcinată după ce a fost violată de o rudă. Numită „X” în dosarele instanței și în mass-media pentru a-i fi protejată identitatea, adolescenta îi spunea mamei sale că vrea să se sinucidă din cauza sarcinii nedorite.

Părinții ei voiau să o ducă în Marea Britanie, în secret, pentru un avort. Înainte de a pleca, familia întreabă poliția irlandeză dacă o probă de ADN de la făt ar putea duce la condamnarea atacatorului lor. Informate apoi, autoritățile îi împiedică să plece în străinătate și cazul ajunge la Curtea Supremă din Dublin, care autorizează plecarea.

Un regres considerabil

Potrivit lui Nathalie Sebbane, lector în civilizație irlandeză la Universitatea Sorbonne Nouvelle și specialist în drepturile femeilor în Irlanda, numărul avorturilor realizate în străinătate a crescut considerabil după cazul X.

Incriminarea avortului în Irlanda datează din 1861, când a intrat în vigoare Legea britanică privind infracțiunile împotriva persoanei. Este prevăzută pedeapsa cu închisoara pentru femeile care fac avort, dar și pentru persoanele care efectuează procedura.

Apoi, în 1983, Irlanda a introdus în Constituție al optulea amendament potrivit căruia „statul recunoaște dreptul la viață al fătului și, deși ține cont de dreptul mamei la viață, se angajează să respecte acest drept în legislația sa și, pe cât posibil, să îl apere prin legile sale”.

„În anii 1980, puterea bisericii începuse să își facă simțită prezența”, relatează Nathalie Sebbane, adăugând că preoții blamau avortul chiar și în timpul slujbelor.

În anii 1990, Irlanda a cunoscut un boom economic, fiind supranumită „Tigrul Celtic”. Dar, odată cu criza din 2008, societatea irlandeză a regresat considerabil. „În 2012, societatea irlandeză era complet diferită”, explică ea. „Mijloacele mass-media începuseră să-și extindă sfera de influență, iar Biserica pierdea teren”.

Dreptul la avort în Europa

În Europa, interzicerea totală a avortului reprezintă o excepție în Andorra, Vatican și Malta, unde avortul poate fi pedepsit cu închisoarea. Dreptul la avort este sub semnul întrebării în țări precum Polonia și Ungaria, care și-au înăsprit legislația în domeniu.

În Italia, odată cu victoria Giorgiei Meloni, mulți italieni se tem de posibilul sfârșit al dreptului la avort. Premierul italian a promovat de-a lungul campaniei sale o politică profund pronatalistă și, prin urmare, nu susține avortul.

La fel ca în Europa, viitorul dreptului la avort este incert în Irlanda. Nathalie Sebbane susține că: „Ceea ce a făcut ca lucrurile să se întâmple a fost strada, nu politica. Lumea politică a rămas foarte conservatoare, indiferent de partid. Grupurile politice bat pasul pe loc și au mari dificultăți în a pune lucrurile în mișcare”.

Traducere de Adriana Petrescu după un articol publicat de France24