Cum reușește teatrul interactiv să le ofere adolescenților spanioli o perspectivă asupra violenței de gen

Cuvinte furioase se transformă în strigăte și insulte și, dintr-o dată, un Edu furios îi ia telefonul fetei și i-l trântește de podeaua clasei, unde se sparge, gestul violent șocând grupul de adolescenți care privesc.

Cearta dintre cele două personaje, interpretată de actori, face parte dintr-o piesă a „Teatro Que Cura” (Teatrul care vindecă). Piesa este prezentată elevilor de la un liceu din orașul Parla, de lângă Madrid, pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la violența domestică.

25 noiembrie este „Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor”, iar în Spania, prima țară din Europa să adopte, în 2004, o lege împotriva acestui fel de violență, experții sunt de acord că educația este cheia pentru ameliorarea problemei.

În mai, statisticile oficiale arătau că violența de gen a crescut cel mai mult în rândul tinerilor sub 18 ani, numărul victimelor de sex feminin crescând cu aproape 30%, de la 514 în 2020 la 661 în 2021.

Nu este clar dacă acest lucru se datorează unei creșteri a violenței sau unei creșteri a numărului de raportări alor incindentelor.

Piesa jucată la liceul El Olivo începe cu cuplul care se pregătește pentru prima lor întâlnire, Edu cucerindu-i pe tinerii de 15-16 ani printr-un monolog plin de umor, îngrijorându-se de aspectul său fizic, ce să poarte și șansele lui „să o facă cu Ali”.

Dar râsul încetează pe măsură ce relația lor evoluează, iar adolescenții din public sunt încurajați să reflecteze la certurile personajelor și la ceea ce ei ar face diferit în relațiile lor.

„Scopul este de a-i ajuta pe adolescenți să construiască relații bazate pe egalitate și de a preveni violența domestică”, spune Susana Martin Cuezva, terapeuta care conduce „Teatro que Cura” și moderează discuțiile.

„Ideea este ca elevii să treacă printr-o situație de tensiune sau conflict aici și acum și să o rezolve într-un mod diferit de modul în care actorii, de fiecare dată, o abordează prin violență”.

„Destul de realist”

„Este bine că situația este prezentată așa. Dacă ai vedea asta pe stradă, ai zice că e doar un cuplu certându-se. Dar să o vezi într-un astfel de context, îți dai seama că, de fapt, este violență [domestică] și că poți face ceva în privința asta”, spune Patricia Garcia, în vârstă de 15 ani.

Pe măsură ce acțiunea se desfășoară, publicul este invitat să intervină și să-și spună gândurile lui Edu sau lui Ali, actorii improvizând răspunsuri.

„Mi-am pierdut cumpătul, nu sunt așa de fapt”, se explică Edu unui elev, după incidentul cu spartul telefonului.

„Da, sigur! În primul rând, dă-te mai înapoi și lasă-mi niște spațiu și nu încerca să mă intimidezi”, spune Ali cu calm. În timp ce el începe să escaladeze situația, ea pleacă, în uralele și aplauzele studenților.

Mario Carmona, în vârstă de 16 ani, a fost cel mai afectat de insulte și bruscările fizice.

„Din păcate, a fost destul de realist și se întâmplă mai des decât te-ai aștepta” a spus el pentru AFP.

„Nu e ușor să înțelegi ce se întâmplă, chiar dacă aceste certuri sunt destul de obișnuite. Dar e bine să ai pe cineva care să te sprijine, cineva care să tragă un semnal de alarmă dacă lucrurile îți scapă de sub control”.

Înființat în 2017, „Teatro que Cura” se folosește de tehnicile teatrului interactiv pentru a-i transpune pe adolescenți în situații de inegalitate și violență pentru a crește conștientizarea despre conflictele și violența de gen.

În ultimii cinci ani, „Teatro que Cura” a lucrat cu aproximativ 9.000 de adolescenți cu vârsta cuprinsă între 14-19 ani, în regiunea din jurul Madridului.

Studiile demonstrează că, în acest context, educația este esențială. Un raport din 2021 al guvernului spaniol constată că orele de educație sexuală orientate spre violență și egalitate „reduc riscul ca băieții să recurgă la violență și riscul fetelor de a le fi victime”.

„Identificarea cazurilor de risc”

„Adolescenții educați pe tema violenței de gen sunt expuși la mai puține riscuri”, a declarat psihologul educațional Maria Jose Diaz-Aguado pentru ziarul El Pais.

„Dacă școala îți oferă acest tip de educație, devii conștient mai devreme de astfel de lucruri”, confirmă Maryam Calderon, în vârstă de 16 ani.

Silvia Serrano Martin, psihologul școlar de la El Olivo, a spus că reprezentațiile au fost eficiente.

„Spectacolele au ajutat cu adevărat la creșterea gradului de conștientizare cu privire la violența domestică, deoarece participarea experiențială are o influență directă asupra tinerilor”, spune ea.

„Este un instrument de prevenție util, dar și un bun instrument de identificare a cazurilor de risc”.

Uneori, elevii vin la ea și-și destăinuie, în contextul privat al cabinetului psihologic școlar, experiențele, care, în unele cazuri, au fost „urgențe reale”, spune Martin Cuezva.

„Odată, un băiat a venit să vorbească cu actorul care îl interpretează pe Edu și a spus că se identifică cu personajul, că începe să fie violent cu partenera sa. Plângea și ne-a spus că are nevoie de ajutor, că nu vrea să imite ce vede acasă”, a spus psihoterapeuta.

Cazul a fost trimis de urgență la organizație regională ce se ocupă cu cazurile de violență de gen.

„Am învățat că trebuie să mă pun pe mine pe primul loc”, a spus Garcia, în vârstă de 15 ani, când AFP a întrebat-o cu ce a rămas în urma reprezentației.

„Dacă o relație începe să devină violentă, trebuie să ieși din acea relație pentru binele tău”.

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a RFI.