Societatea civilă arată cu degetul spre bugetul care ocolește legea educației

"Dacă bugetul de stat va rămâne în această formă, vorbim despre o degradare constantă și de o bătaie de joc a statului român față de calitatea învățământului", spune Ariana Dudună, elevă în clasa a XI-a în Constanța.

Când Ariana avea 6 ani, România vota o nouă lege a educației. În articolul 8 al acestei legi, scrie așa: "Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv".

Ariana a crescut, dar cifra din legea care-i promitea o școală mai bună a scăzut. Niciun Guvern n-a respectat articolul 8 Legea Educației Naționale 1/2011.

Acum Ariana este președinta Asociației Elevilor din Constanța și îi trage la răspundere pe cei responsabili de învățământ.

"Vorbim despre un sistem cu multe probleme, cu școli subfinanțate, cu profesori plătiți prost și nu putem să ne așteptăm să avem o creștere în calitatea învățământului, să avem o educație din ce în ce mai bună, când statul investește din ce în ce mai puțin în educație", mai spune Ariana într-o joi, într-o pauză dintre ore.

Asociația Elevilor din Constanța, în care Ariana s-a înscris din clasa a VII-a, e cunoscută pentru victoriile împotriva unor nedreptăți făcute de statul român. Iar Ariana contribuie convinsă că elevii vor câștiga ceea ce ar fi trebuit să primească oricum.

Pe 6 decembrie, pe pagina de Facebook a Asociației a apărut un text care se termina așa: "La nivelul proiectului bugetului de stat, educația a primit 2,1% din PIB, cel mai mic procent din istoria recentă. O persoană care și-a construit cariera pe dezideratul unei <<Românii Educate>>, militând în trecut pentru 6% din PIB pentru educație, a reușit astăzi să aducă finanțarea educației din România într-o groapă. Îi solicităm Ligiei Deca să își dea demisia, din onoare pentru principiile sale și pentru lupta, de altfel similară cu a noastră, pe care a dus-o."

Tonul sobru din mesajul scris al elevilor nu se simte în vocea Arianei. E furioasă.

Audio aici:

"Riscăm să avem într-adevăr o generație pierdută"

România este în continuare țara Uniunii cu cea mai mare rată de abandon școlar, 15,3% în 2021. Nici argumentul ăsta nu adună cei 6% scriși cu negru pe alb.

Când vine vorba de diferența dintre realitatea școlilor din România și ce se propune prin buget, "problema cea mai mare este că în acest moment bugetarea educației e așa-numita bugetare pe linie. Adică se uită la ce s-a finanțat anul trecut sau în trecut și mai crește cu un pic poate, cum e cazul acum, la cheltuieli de personal e pusă o creștere de 4,5% sau ceva de genul ăsta. [..]", explică Elena Calistru, expert bugete și președinta Funky Citizens.

Experta consideră că bugetul pentru educație ar fi trebuit să țină cont, prioritar, de cum a fost afectat învățământul de pandemie. "Pandemia a afectat tot procesul educațional, iar diferențele dintre orașele mari sau între zonele cu mai multe resurse și cele din rural s-au accentuat teribil. Riscăm să avem într-adevăr o generație pierdută sau o generație puternic afectată", consideră Elena Calistru.

Linie peste Educație

Pe 8 decembrie, platforma civică Declic a publicat o petiție care cere procentul de 6% promis pentru Educație. Pe 8 decembrie seara, erau aproape 16.000 de semnături.

Ce speranțe sunt ca 2,1% să crească la 6% până săptămâna viitoare - când Guvernul va trimite Parlamentului propunerea de buget?

"E o problemă foarte mare, pentru că de fapt avem o lege care nu s-a aplicat niciodată, e o lege de la care se face prorogare sau derogare în fiecare an, prin legea bugetului de stat și o întrebare legitimă ar putea să fie - de ce mai e o regulă dacă nu o respecți absolut niciodată? [...] Și nu este singurul loc în care se încalcă legea. Tot în legea privind finanțele publice, se spune că ar trebui ca bugetul să fie trimis în Parlament până la 15 noiembrie. Astfel încât, dacă există niște nemulțumiri majore în legătură cu finanțarea unui domeniu, să existe suficient timp până la începutul noului an" - Elena Calistru, expert bugete.

 Audio aici: