Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


O mare parte a românilor consideră normal controlul economic, social și psihologic al femeilor (studiu FILIA)

ochi_femeie_violenta.jpg

Sursa imaginii: 
Pixabay.com

O mare parte a românilor consideră normal controlul economic, social și psihologic al femeilor. Este concluzia primului barometru privind violenţa de gen în România, din ultimii 20 de ani, realizat de Centrul Filia, ca parte a unui proiect finanțat de Ambasada Germaniei. Potrivit cercetării, românii dezaprobă într-o măsură mai mare agresivitate împotriva femeilor față de acum 20 de ani însă există în continuare un grad mare de acceptare a anumitor forme de violență împotriva acestora. Pe de altă parte, un român din patru cred că bărbatul trebuie să controleze felul în care partenera sa îşi cheltuieşte banii ori să îi interzică să aibă un prieten sau o prietenă, spune la RFI, prof. univ. dr. Ionela Băluță, cercetător în cadrul acestui proiect. 

Prof.dr. Ionela Băluță: Este prima anchetă din România care încearcă să analizeze exact violența împotriva femeilor. Până acum toate anchetele au fost făcute pe violență domestică. În studiul introductiv noi arătăm de ce este important să facem aceste deosebiri de termeni și de ce violența împotriva femeilor, nu aș spune că nu există în cadrul legislativ, cât și în cercetări. Există foarte multe argumente care susțin că trebuie tratată separat deoarece sunt factori specifici care o produc, o reproduc și o multiplică, printre care tipurile de gen, sexismul din societățile noastre, valorile patriarhale.

Reporter: Este primul barometru privind violența de gen din România din ultimii 20 de ani. S-au schimbat percepțiile românilor referitoare la violența împotriva femeilor?

Prof.dr. Ionela Băluță: Da, acum 20 de ani a mai fost făcută o anchetă națională, dar care era pe violență domestică. Noi am încercat să păstrăm anumite întrebări comune, care vizau violența împotriva femeilor ca să vedem ce s-a schimbat. În ceea ce privește violențele verbale, violențele fizice, de la pălmuiri până la bătăi și violențele sexuale, față de acum 20 de ani sunt identificate ca foarte grave de procente mult mai mari din populației. În schimb, la o a doua mare categorie de forme de violență, care există definite în legile actuale din România, anume violența socială, violența economică, violența psihologică, care sunt și mai puțin cunoscute de populație, nu numai că față de acum 20 de ani per total nu prea s-au schimbat atitudinile, ba chiar pe alocuri a și crescut ușor toleranța. Aș da trei exemple. În 2022 una din patru persoane consideră acceptabil ca bărbatul să nu își lase partenera să își folosească banii cum dorește. Tot un respondent din patru acceptă fără probleme ideea că o femeie nu poate ieși în oraș neînsoțită de partener. 23% dintre români consideră acceptabil ca unei femei să i se interzică să aibă un grup de prietene și prieteni. Aici eu văd în continuare atitudini și valori tradiționale, patriarhale, care au diverse explicații, dar care arată o persistență a unor roluri de gen care favorizează comportamente abuzive sau violente.

Rep: Care este percepția românilor care vizează motivele pentru care femeile, victimele nu apelează la autorități?

Prof.dr. Ionela Băluță: Deși față de acum 20 de ani avem un procent mult mai mare, mai mult decât dublu de persoane care consideră că în cazul unor acte de violență trebuie apelată poliția, în timp ce acum 20 de ani erau mai degrabă prietenii, vecinii, tipul acesta de grupuri, cu toate acestea respondenții noștri consideră că dacă femeile nu raportează actele de violență o fac în primul rând pentru că le e teamă pentru viața lor și viața copiilor. Celelalte motive, care sunt acceptate în proporție foarte mare, de peste 80%, sunt faptul că nu au unde să locuiască, această dependență materială a femeilor sau că le este rușine sau că se tem că vor fi judecate și învinovățite. Toate motivele care au fost identificate în special în cercetările făcute de mai multe ONG-uri și pe parte calitativă sunt împărtășite de respondenții noștri.

Rep: Barometrul a atins și subiecte mai sensibile, precum violul. Sunt răspunsuri surprinzătoare. Vă rog să detaliați.

Prof.dr. Ionela Băluță: Per total există o mare respingere a tipurilor acestora de comportamente, dar mie  mi se pare că stereotipurile de gen sunt evidente în toate aceste răspunsuri. O să vă dau un exemplu suplimentar. Toată lumea e de acord că e foarte grav ca o femeie să fie violată. Dar există diferențe procentuale, în jur de 10% dacă femeia e violată de un cunoscut. E mai puțin grav. Și noi am pus întrebarea ca să vedem dacă populația e conștientă că relațiile sexuale cu o minoră sub 15 ani sunt viol pentru că nu putem vorbi de consimțământ. Întrebarea ne arată că nu toți respondenții sunt conștienți de acest lucru pentru că li se pare mai puțin gravă situația în care o minoră are o relație sexuală cu un adult decât situația în care o femeie este violată. La fel, stereotipurile legate de consimțământ fac ca respondenții să considere că e mai puțin grav atunci când o femei violată acceptă să meargă acasă la un bărbat sau dacă este îmbrăcată provocator. În spatele acestor atitudini mai tolerante se ascund stereotipurile de gen.

ASCULTĂ AICI INTERVIUL: