Însă exact acest lucru i s-a și întâmplat Elenei Bondarenko, funcționar la bancă, originară din Zaporojie, aceasta numărându-se printre numeroșii refugiați care au fugit din calea războiului și care au fost adăpostiți în secret de membri ai comunității rusești din Bulgaria, din care fac parte 17.500 de persoane.
Elena Bondarenko, alături de mama sa și cei doi copii mici, au fost găzduite de un bărbat de origine rusă care administrează o tabără de vacanță pentru copii din apropierea orașului Burgas de la Marea Neagră.
La început „am fost șocate”, mărturisește mama în vârstă de 36 de ani. Însă aceasta se declară „fericită că nu toți rușii sunt agresori”.
„Atunci când nu ai unde să stai și trebuie să îți salvezi copiii, nu contează cine te ajută”, declară o altă refugiată, Anaida Petrușenko, o mamă în vârstă de 34 de ani, care a fugit din Pavlohrad, din estul Ucrainei, împreună cu cei trei copii ai săi.
„Nu am ascuns niciodată faptul că sunt rus, pentru că lumea a văzut eu că vreau să îi ajut pe oameni”, declară coproprietarul taberei, acesta nedorind să-și facă public numele.
Administratorul rus a oferit adăpost la aproximativ 160 de refugiați ucraineni, printre care se numără și câțiva care, la începutul sezonului turistic, nu au fost primiți la hotelurile din apropiere.
În timp ce unii ruși din Bulgaria îi ajută pe refugiați, o mare parte a națiunii balcanice rămâne în mod neclintit pro-rusă. Nici guvernul bulgar nu i-a primit cu brațele deschise pe refugiații care aveau nevoie de sprijin și adăpost, forțându-i pe mulți dintre aceștia să părăsească țara.
Potrivit datelor oficiale, dintre cei aproximativ 932.000 de refugiați care au fugit din calea războiului în Bulgaria, doar aproximativ 51.000 dintre aceștia au rămas pe teritoriul țării, dintre care mai puțin de 10.000 au primit adăpost din partea statului.
Rusul care administrează tabăra de vacanță primește zilnic de la stat doar o indemnizație de 7,50 euro (7,90 dolari) pentru fiecare refugiat pe care îl ajută, și chiar și aceste sume modeste care îi sunt alocate le primește cu întârziere.
Având grijă de aproximativ 60 de copii și 50 de bătrâni, rusul și partenerul său de afaceri bulgar trebuie să acopere ei înșiși restul costurilor suplimentare.
În vreme ce critică guvernul bulgar pentru că nu a oferit refugiaților cursuri de limbi străine ori că nu i-a ajutat pe aceștia să își găsească un loc de muncă, aceștia spun că nu pot închide tabăra deși vine iarna.
„Îmi este rușine de propria mea țară”
Voluntarii sunt cei care stau la baza eforturilor de ajutorare a refugiaților, Bulgaria fiind extrem de nepregătită să facă față fluxului de ucraineni care au emigrat în urma invaziei rusești care a început la sfârșitul lunii februarie.
În ciuda eforturilor depuse, unii dintre rușii care îi ajută pe ucraineni ezită să își facă publică naționalitatea.
„M-am gândit să spun în felul următor: «Am fost născută în Rusia»”, a declarat pentru AFP o traducătoare în vârstă de 47 de ani de origine rusă, care locuiește în apropierea orașului Varna.
„Mi-a fost mai ușor să spun ce naționalitate am în felul acesta. Nu pot exprima în cuvinte cum este să îți fie rușine față de propria țară”, a declarat acesta pentru AFP, temându-se să-și facă public numele, întrucât acest lucru i-ar putea cauza probleme mamei sale care locuiește în Rusia.
După ce a condus sute de kilometri pentru a-i aduce pe refugiați de la granița cu România în Bulgaria, aceasta continuă să adăpostească multe familii în apartamentele pe care ea și sora acesteia le au în Varna, acestea fiind disponibile spre închiriere prin serviciul Airbnb.
„Responsabilitate colectivă”
Un alt rus din Varna, Viktor Bakurevici, a declarat într-un interviu acordat publicației AFP că a „decis să își asume o parte din răspundere pentru postura în care au fost puși acești oameni care au avut atât de mult de suferit de pe urma războiului”.
„Nu cred în vina colectivă, ci în responsabilitate colectivă”, susține bărbatul, tatăl a trei copii, care s-a mutat în Bulgaria în urmă cu 14 ani și și-a fondat lanțul de magazine alimentare rusești numit Berezka.
Simțindu-se „profund rușinat”, acesta și-a declarat public opoziția față de război încă de la început și a angajat aproximativ 50 de refugiați ucraineni, pe lângă zecile de ucraineni care lucrau deja în magazinele sale din Bulgaria.
Viktor Bakurevici continuă să furnizeze zilnic provizii alimentare și mese calde pentru a-i ajuta pe cei 100 de refugiați adăpostiți într-un centru guvernamental de recreere din apropierea orașului Varna.
Una dintre angajatele sale, o refugiată ucraineană, Oksana Shurdova, o femeie în vârstă de 48 de ani, a declarat că salariul pe care îl primește și care îi asigură traiul familiei sale contează mai mult decât faptul că pe ușa magazinului scrie „magazin alimentar rusesc”.
„Rudele mele știu că nu toți rușii susțin politica guvernului rus și nu generalizează”, mărturisește aceasta, pe fundal văzându-se în zare pe un deal din apropiere un monument construit în perioada comunistă în cinstea alianței dintre Bulgaria și URSS ce privea deasupra orașulului.
Traducere și adaptare de Monica Chivu de pe pagina în limba engleză a France 24.
Revista Presei
Top articole
