Profesorii cer Guvernului să crească substanțial salariile din Învățământ

Marius Nistor: Problemele sunt legate în primul rând de salarizarea resursei umane. Putem vorbi de personalul nedidactic, didactic auxiliar, personal didactic de predare și bineînțeles, colegii care ocupă funcții de conducere, îndrumare și control.

Reporter: Mai exact, domnule profesor, solicitați creșterea salariilor pentru toate aceste categorii? Sau sunt restanțe salariale? Despre ce este vorba?

MN: În primul rând, e vorba de aplicare în integralitate a legii 153. S-a aprobat recent o ordonanță trenuleț, ordonanța 168, conform căreia în limitele legii 153 personalul bugetar beneficiază de o creștere de 10%. Percepția opiniei publice a fost greșită. În sistemul de învățământ există limitarea maximului. Pe legea 153, sunt mulți dintre colegii noștri care nu vor primi niciun fel de creștere salarială. Media creșterii salariale, cel puțin în învățământul preuniversitar, este pe undeva pe la 4.3%. Lucrurile acestea trebuiau clarificate din start.

Rep: Ce v-a promis premierul și ministrul Educației?

MN: În momentul de față, ținând cont că și legea bugetului a cam trecut de comisia de învățământ și înțeleg că se îndreaptă către comisia de buget finanțe și de acolo va ajunge în plenul Parlamentului, noi am considerat că este oportună identificarea de către Guvern a unor soluții care să rezolve măcar parțial problemele pe care noi le-am prezentat. Este necesară o creștere substanțială de salarii pentru personalul nedidactic. Este necesară o modificare a salarizării pentru personalul didactic auxiliar. Punctez aici, secretari șefi, contabili șefi, administratori și nu numai. Unii dintre ei sunt pe anumite trepte profesionale la maxim, dar neexistând finanțare nu pot trece într-o treaptă superioară. Și chiar pentru personalul didactic de predare și așa cum v-am spus inițial și pentru directori și inspectori. Salariile acestora nu au mai fost modificate de câțiva ani.

Rep: Știm bine situația destul de delicată la nivel de buget pentru anul viitor. Am și văzut că Educația a primit, din nou, mult sub acea țintă de 6% din PIB, puțin mai mult de jumătate din suma despre care tot vorbim an de an. Așadar, sunt destul de slabe speranțe ca în anul viitor să poată fi crescute salariile profesorilor și ale angajaților din învățământ la nivelul dorit de dumneavoastră. La ce să ne așteptăm anul viitor, care se anunță complicat? Luați în calcul inclusiv proteste, manifestații, poate chiar greve? Ați luat în calcul și asemenea metode de protest?

MN: Aș vrea să vă spun următorul lucru. În momentul în care vorbim despre proteste trebuie să ne limităm din start la prevederile legii dialogului social. A vorbi de greve generale în condițiile în care legea 62 îți interzice acest lucru, mai ales pentru creșteri salariale, nu este în regulă.

Rep: Domnule profesor Marius Nistor, sunteți lider al Federației Spiru Haret. Vorbeați mai devreme despre problemele pe care le au multe categorii de angajați din învățământ. Ce le transmiteți?

MN: În primul rând, este un mesaj pe care îl transmit politicienilor. În momentul de față, cu mare greutate, reușim să găsim oameni care să ocupe posturile vacante de personal de îngrijire, de personal nedidactic. În următorii doi, trei ani, un număr important de cadre didactice, mai ales pe partea de discipline exacte vor părăsi sistemul de învățământ, iar tinerii nu vin către învățământul preuniversitar. Viitorul unei țări este creionat prin ceea ce face statul pentru sistemul de învățământ prin alocările bugetare. Reformă fără bani este o chestie utopică.

Rep: E greu ca aceste posturi vacante să fie ocupate având în vedere că salariile nu sunt tocmai confortabile?

MN: La un salariu de cadru didactic, cuprins între 1.700 și 2.200 de lei, la un salariu al debutantului în învățământul preuniversitar, profesor cu studii universitare de lungă durată de 2.500 de lei și bineînțeles la un salariu al personalului cu vechime peste 40 de ani în învățământ de maxim 3.800 – 4.000 de lei, cu greu pot spune că acest sistem este atractiv. Mesajul meu pentru colegi este să aibă încredere în forța pe care ei o reprezintă. Sunt lideri de opinie în comunitățile din care fac parte. Pot transmite elevilor, părinților și celorlalți membri ai societății civile că trebuie determinat Guvernul, Parlamentul României să își asume obligațiile față de Învățământ care sunt stipulate prin legi promovate de același Parlament. 

Ascultă: