Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Avortul la cerere, tot mai greu de făcut în România. "Indiferența statului, refuzul medicilor și organizațiile anti-avort fac treaba foarte bine" (interviu)

femeie_spital.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

"Este din ce în ce mai greu să faci avort la cerere, în România.  Medici și manageri ai spitalelor de stat le întorc spatele femeilor care cer acest serviciu,  invocând motive precum cele religioase, etice sau morale.O altă barieră este legată de costurile ridicate ale acestei proceduri, prețul unui avort la cerere poate ajunge până la 1.000 - 1.200 de lei în sistemul public, respectiv până la 4.500 de lei în sistemul privat". Este semnalul de alarmă tras de Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA în cadrul unei conferințe de presă organizate marți la Institutul Francez din București. În lipsa acestui serviciu, femeile improvizează și, din păcate, multe își pierd viața. 

"Medicii din spitale nu au nicio bază legală prin care refuză sau decid că la nivelul spitalului lor nu se vor mai face avorturi, așa cum este cazul Spitalului județean Piatra Neamț. (...) " În România, nu este nevoie de o lege antiavort, pentru că indiferența statului și refuzul sistemic al medicilor, plus influența organizațiilor anti-avort fac treaba foarte bine. Am ajuns într-un punct în care avort e mai mult inaccesibil decât accesibil",  spune la RFI, Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale și reproductive în cadrul Centrului FILIA.

Andrada Cilibiu: În ceea ce privește refuzul medicilor de a acorda această procedură, printre principalele motive sunt motivele de natură morală și religioasă. De asemenea, sunt motive care țin, mai degrabă, de tehnicalități, cum ar fi asigurările de malpraxis sau lipsa unui spațiu adecvat la nivelul spitalului pentru a face avort. Uneori se invocă chiar și situațiile cu lipsa medicilor anesteziști care să asigure sprijin pentru procedură. Iar în timpul pandemiei, evident că au fost invocate și motive care țin de criza covid. Astea sunt principalele motive invocate. Medicii pot refuza orice procedură care e la cerere în baza codului deontologic al Colegiului Medicilor. În schimb, medicii din spital nu au nicio bază legală prin care refuză sau decid că la nivelul spitalului lor nu se vor mai face avorturi, așa cum este cazul Spitalului județean din Piatra Neamț. Am înregistrat și cazuri în care la telefon ni s-a transmis că domnul doctor nu face avort la spitalul de stat, dar face avort la cabinetul privat. Am putea să invocăm și motivația banilor ca motiv pentru care medicii refuză să facă întreruperi de sarcină.

Din păcate, în ultimii ani în România vedem o influență tot mai mare a organizațiilor anti-avort, care lucrează la noi în țară. Fie cu fonduri din state sau din alte țări din Uniunea Europeană, ele au reușit să deschidă în 16 județe centre de criză de sarcină în care femeile poate vor să afle informații despre cum se fac avorturile în siguranță primesc, de fapt, informații false din punct de vedere științific despre cum avortul poate duce la moarte, la depresie sau la alte riscuri care nu sunt fondate științific. Din nefericire, în ultimii ani s-au deschis din ce în ce mai multe centre anti-avort și call center-uri anti avort, unde aceste femei sună și sunt întâmpinate cu același discurs aflat sub semnul fricii și al coerciției.

În ultimele luni, Heartbeat International, unul dintre cele mai mari ONG-uri anti avort din lume, cu câteva zeci de mii de centre de criză de sarcină în SUA, lucrează la graniță în România. Alături de echipa din Ucraina au reușit să deschidă alte centre de criză de sarcină în Ucraina și să le ofere consiliere femeilor care vin în țara noastră. De asemenea, la Chișinău s-a deschis un call center anti-avort. Este un call center unde se dau informații în ucraineană și în rusă despre pericolele avortului. Aceste persoane chiar te pună în legătură cu medici ginecologi care repetă același discurs. Am avut și situații în care clinici în care puteai să își faci o programare pentru avort veneau către pacientă și le trimiteau fie clipuri cu avorturi în desfășurare, fie informații false despre cum avortul poate duce la complicații, că nu vor mai putea face copii.

Mai are România program național de contracepție? 

Andrada Cilibiu: Din păcate suntem într-un punct în care nu avem nici contracepție, nici educație sexuală și nici un sistem de planificare familială care să fie fie funcțional. Nici noi nu dorim să se facă contracepție cu avortul. Am avea nevoie de prevenție. Însă, în acest moment în România nu găsești contraceptive gratuite decât prin inițiativele societății civile sau făcute printr-un parteneriat public privat. La nivelul Ministerului Sănătății, la nivelul statului, nu achiziționăm contraceptive pe care să le putem pune pe piață gratuit i nici nu avem acum pe piață metode contraceptive cum ar fi implanturile sau alte alternative fără hormoni, prezervative feminine. Într-adevăr, în România nu e nevoie de o lege care să interzică avortul pentru că indiferența statului și refuzul sistemic al medicilor, plus influența organizațiilor anti-avort fac treaba foarte bine. Am ajuns într-un punct în care avortul e mai degrabă inaccesibil decât accesibil.

Asociația Moașelor Independente și Centrul FILIA, împreună cu Coaliția pentru Egalitate de Gen și Rețeaua pentru Prevenirea și Combaterea Violenței împotriva Femeilor, alături de alte 223 de organizații ale societății civile din România și internaționale, solicită într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătății și președintei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, decontarea procedurii de avort la cerere. În sprijinul acestui demers de a asigura acces gratuit și sigur pentru avort la cerere, cele două asociații au organizat la București, în perioada 17 noiembrie – 10 decembrie, evenimentul "Ce faci când nu poți să alegi în siguranță? O experiență imersivă despre accesul la avort în România".

Andrada Cilibiu: Este o casă cu mai multe încăperi. În fiecare încăpere niște actori te poartă prin acest tur ghidat prin viețile a două femei. Dar avem și elemente din interacțiunea cu reprezentantul spitalului. Avem și interacțiunea cu politicienii care au ceva de spus în legătură cu acest subiect. Am reușit să facem și un timeline despre ce s-a întâmplat cu avortul din 1966, de când a intrat în vigoare decretul și până în această toamnă, pe care participanții îl pot asculta . Avem și bucăți din decret. Și sperăm să o aducem și să o deschidem publicului larg și la anul, pentru a putea face experiența asta accesibilă pentru toți cei care își doresc. 

Scurtmetraj „Ce faci când nu poți să alegi în siguranță? O experiență imersivă despre accesul la avort în

România”

 

 

Materialul video include fragmente filmate din experiența imersivă despre avort în condiții nesigure. Experiența a constat în interacțiunea fizică cu actorii și cu spațiul, iar imaginile suprind interacțiunea actorilor cu participanții pe parcursul traseului instalației performative. 

O experiență imersivă performată de: Adriana Bordeanu; llinca Hărnuț; Silva Helena Schmidt; Ana Turos;Bogdan Albulescu

Echipa de creație: Elena Morar - regie și coordonare performance;Andrea Tănase - dramaturgie și coordonare performance;Monica Florescu - costume;Alex Lungu - colaje sonore și grafică;Răzvan Mihalachi - video;Diana Miron - soundscape;Ileana Zirra - scenografie;Mircea Topoleanu - video și montaj.