Și Africa are miliardarii ei...

Portretul miliardarului african din zilele noastre este titlul lucrării publicate în Présence Africaine de jurnalistul camerunez Michel Lobé Ewané, care analizează atât originea averilor din Africa, cât și evoluția capitalismului african.

Pentru Michel Lobé Ewané, acest fenomen reflectă modernizarea și dinamismul economiilor africane.

„În ultimii 20 de ani, a existat o îmbunătățire a climatului de afaceri, a existat o creștere economică. Și există țări care au favorizat și apariția campionilor naționali. Nigeria de exemplu, a progresat mult.”, spune el

„A fi miliardar în Africa astăzi nu prezintă încredere. Există încă suspiciuni cu privire la bogăție. Există multe preconcepții, care sunt legate de faptul că politica este o sursă de îmbogățire. De regulă, oamenii de afaceri câștigau bani din relațiile pe care le aveau cu politicienii și din privilegiile venite la pachet cu aceste relații, dar și din corupție, fapt ce dăuna economiei naționale.”

Profiluri mai variate decât în ​​trecut

Miliardarii de azi nu mai sunt ca cei de ieri, crede autorul. Africa trece treptat de la un sistem capitalist bazat pe comerț la un capitalism industrial sau terțiar. Miliardarii de astăzi au, așadar, profiluri foarte variate, explică Michel Lobé Ewané :

„În anii 1970, miliardarii erau comercianți, oameni care făceau import-export, care aveau o funcție pentru că obținuseră licențe. Astăzi, observăm relațiile care se construiesc, faptul că oamenii sunt mult mai ambițioși, mult mai concentrați pe sectoare cu potențial, cum ar fi domeniul finanțelor, al asigurărilor. Mulți au devenit miliardari investind în telecomunicații și în agrobusiness, în sectorul agroalimentar, așa că există diversitate și asta e o diferență notabilă față de miliardarii din trecut, care se limitau la un singur sector și o singură țară.”

Pentru Michel Lobé Ewané, caracteristica miliardarilor contemporani este că gândesc la scara continentului. Ei au precedat deci actuala mișcare de uniune economică creată cu zona continentală de liber schimb. Dar creșterea numărului de miliardari reflectă și imperfecțiunea sistemelor de redistribuire socială.

RFI: Michel Lobé Ewané, în cartea dumneavoastră, porniți de la o observație: pe cel mai sărac continent din lume, bogăția nu a atins niciodată un asemenea nivel. Este la fel de paradoxal pe cât pare?

MLE: Pentru mine, nu este chiar un paradox, ci mai mult confirmarea unei dinamici economice din ultimii zece sau cincisprezece ani, în care Africa a cunoscut o creștere foarte puternică și în care climatul de afaceri s-a îmbunătățit. Nu spun că sistemul actual este perfect, dar s-a îmbunătățit considerabil. Libertatea de a fi întreprinzător a devenit o realitate în majoritatea țărilor. Desigur, sărăcia nu a fost încă eradicată, dar consider că faptul că sunt mai mulți miliardari, deci proprietari de afaceri care încep să investească în sectoare importante, este un semn bun. Oamenii de afaceri și miliardarii în special remodelează peisajul economic al țărilor lor, cum ar fi în Africa de Sud, Kenya, Tanzania, Nigeria și chiar și Senegal.

RFI: Câți miliardari are Africa? Poate fi comparată cu alte continente?

MLE: Există, evident, mult mai puțini miliardari în Africa decât în ​​Europa, Asia și Statele Unite. Dar există un progres evident. Conform celui mai recent clasament al Forbes, în 2021 în Africa erau 20 de miliardari în dolari. În 2019 erau 140.000 de milionari, dintre care 699 aveau active în valoare de cel puțin zece milioane de dolari și 310 aveau active în valoare de cel puțin o sută de milioane de dolari.

RFI: În Europa, adesea avem tendința de a considera că miliardarii sunt semnul unei redistribuiri imperfecte a bogăției naționale. Este la fel și în Africa?

MLE: Da, desigur, pentru că o bună parte din marile averi nu sunt ale oamenilor de afaceri, ci ale liderilor politici. Și acesta nu este neapărat un lucru bun, deoarece ei nu creează nici valoare, nici nu înființează companii. Pe de altă parte, cu cât sunt mai mulți miliardari și, prin urmare, proprietari de afaceri, cu atât pot contribui mai mult la reducerea sărăciei prin crearea de locuri de muncă și plata impozitelor.

RFI: Este similar teoriei Trickle-Down, formulată în Franța de președintele Emmanuel Macron. Totuși, vedem și că decalajul dintre cei foarte bogați și majoritatea populației africane, adesea foarte săracă, este imens. Funcționează cu adevărat acest filtru?

MLE: Este evident că există încă multe dezechilibre în Africa. Suntem foarte departe de o societate în care clasa de mijloc ar reprezenta un procent sufficient de mare pentru a impune o distribuire echitabilă a bogăției. Dar trebuie să știm că urmează să apară noi schimbări. La fel ca ceea ce am văzut în China, unde într-adevăr companiile au creat locuri de muncă pentru 400 de milioane de oameni.

RFI: Până acum câțiva ani, miliardarii africani erau asociați cu prădarea și sfera politică. Pentru a fi bogat, trebuia să ai relații în politică. S-a schimbat această situație?

MLE: Este departe de a se fi schimbat, iar realitatea este că politica rămâne o sursă de îmbogățire. Unii oameni de afaceri au legături cu politicienii. Unii lideri sunt extrem de bogați și această bogăție este cumva provenită din resursele naționale. Am ales ca, în această carte, să nu vorbesc despre prădătorii sistemului, ci despre cei care construiesc și investesc și care, prin urmare, aduc o bogăție suplimentară comunității. I-am exclus, în principiu, și pe politicienii bogați și pe politicienii miliardari.

Interviul RFI integral aici

Traducere de Adriana Petrescu