Europa Plus: De ce a fost Uniunea Sovietică lider mondial la capitolul avorturi?

„Ce metode de contracepție erau folosite în anii sovietici și de ce femeile făceau atât de des avorturi, inclusiv avorturi clandestine? Corespondenții publicației Tengrinews.kz au pus aceste întrebări chiar femeilor care și-au trăit tinerețea în anii 70-80, precum și specialiștilor.”

Uniunea Sovietică a devenit, în 1920, prima țară modernă care a legalizat avortul. Stalin a schimbat politica în 1933, însă avortul a fost din nou legalizat în 1955, sub Nikita Khrushchev.

În acea perioadă, „bărbații au pus adesea responsabilitatea asupra femeilor, preferând să nu se gândească la modalități de a se proteja.”

Una dintre femeile intervievate de publicația kazacă, a rămas însărcinată în anii 1980, deși după nașterea primului copil, avea montat un sistem intrauterin de contracepție.

Femeia intervievată își amintește că „La Moscova, avorturile se făceau sub anestezie generală, la Alma-Ata (în Kazakhstan, n.r.,) din câte îmi amintesc, sub anestezie locală. În Alma-Ata, avortul era o tortură, (...) durerea era groaznică.”

„Uniunea Sovietică a fost lider mondial la numărul de avorturi. Aceasta a fost metoda principală de planificare familială, făcându-se 300 de avorturi la 100 de copii născuți.”

„Acum, această cifră a scăzut semnificativ - de aproximativ 10 ori, în Kazahstan,” precizează publicația kazacă.

Armenia și Azerbaidjan fac plângere la ONU, una împotriva celeilalte

Armenia și Azerbaidjan au depus cereri una împotriva celeilalte la Curtea de Justiție a ONU, este un titlu din site-ul postului Europa Liberă, secțiunea în limba armeană.

„Erevanul  solicită Curții de Justiție a ONU să recunoască atitudinea discriminatorie a Azerbaidjanului față de Armenia și să compenseze prejudiciile cauzate.”

„Baku a prezentat o plângere similară împotriva Armeniei la aceeași instanță, cerând recunoașterea atitudinii discriminatorii a Armeniei față de Azerbaidjan.”

„Cererile principalelor plângeri vor fi publicate la ședințele de judecată așteptate la sfârșitul lunii ianuarie.”

„Baza revendicării noastre este foarte simplă: depunerea acestei revendicări a fost imperativă din cauza atmosferei care predomină în Azerbaidjan de zeci de ani. Există o politică foarte serioasă de ură contra armenilor, la nivel instituțional, de la cel mai înalt nivel (...) Aceasta se manifestă atât în discursul public, cât și în sistemul educațional, în viața publică în general (...,)”, a declarat Yeghishe Kirakosyan, reprezentantul Armeniei pentru afaceri juridice internaționale.

În consecință, la sesiunea „Armenia vs. Azerbaidjan” programată pentru 30 ianuarie, se va discuta cererea Armeniei de a opri blocarea Coridoarului Lachin. O zi mai târziu, problema „exploatării teritoriilor azere,” (de către Armenia, n.r.) va fi discutată la sesiunea „Azerbaijan vs. Armenia”.

Baku acuză Armenia că exploatează ilegal minele din Nagorno Karabah.

Schimburi comerciale de 15 mld dolari între Turcia și România

Agenția turcă de presă Anadolu a scris despre întâlnirea recentă din Turcia, ministrului de interne, Süleyman Soylu, cu omologul său român, Lucian Bode.

Menționând că cele două țări sunt unite în multe platforme internaționale și regionale, Soylu a spus: „România este și liderul țărilor care nu ne-au lăsat singuri pe drumul către Uniunea Europeană. Suntem foarte fericiți să atingem obiectivul nostru pe termen scurt de a ajunge la 10 miliarde de dolari în schimburi comerciale. Sperăm că vom atinge 15 miliarde de dolari datorită acestei prietenii și acestei cooperări,” a declarat ministrul turc.

„El a subliniat că prietenia și cooperarea sinceră a celor două țări în lupta împotriva terorismului, crimelor, imigrației, drogurilor reprezintă un model pentru alte țări.”

Au participat la Revista Presei Europa Plus:

Aiya Kessikbayeva, Kazahstan

Anahit Safarian, Armenia

Șura Ata, Turcia

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei