Ziua Europeană a Protecției Datelor

În state precum  Olanda, Finlanda, Danemarca, Germania și Spania între 63 și peste 70 % dintre persoane au refuzat să permită utilizarea datelor personale pentru publicitate. În schimb, cele mai mici ponderi, privind păstrarea confidențialității, s-au înregistrat în: Bulgaria (10%), România (20%), Grecia, Slovacia şi Letonia aproximativ 30%.

Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în gospodării şi de către indivizi arată că 1 din 2 persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor lor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private în perioada precedentă de 3 luni. În plus, 46% au raportat că au permis accesul restricţionat doar la locaţia lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informaţii. 33% au verificat că site-ul pe care şi-au furnizat datele personale este sigur. ​Destinatarii marcării Zilei europene a protecţiei datelor sunt cetăţenii, ideea fiind de a da o şansă fiecăruia să înţeleagă care sunt tipurile de date personale care sunt stocate şi procesate, precum şi de a cunoaşte drepturile indivizilor în raport cu posibilele abuzuri în acest domeniu. Din informaţiile rezultate în studiul realizat de InfoCons la nivel naţional cu privire la furtul de identitate a reieşit că: 32,6% dintre intervievaţi au primit informaţii despre furtul de identitate de pe internet, in timp ce 9,7% au aflat despre acest subiect de la o asociaţie de consumatori; 30,6% dintre cetăţenii care au răspuns chestionarului au primit informaţii despre furtul de identitate din partea băncilor sau instituţiilor financiar-bancare, în timp ce 33,5% au primit aceste informaţii din partea rudelor şi prietenilor. Cu privire la tipurile de furt de identitate cunoscute, din studiu a reieşit faptul că cel mai cunoscut tip de furt de identitate este skimming-ul - clonarea cardului la utilizare, în procent de 64,2%. Alte tipuri cunoscute de furt de identitate sunt, conform studiului: phishing-ul (57%), spamul (57,5%), furtul prin intermediul reţelelor de socializare (46,8%). Categoria cea mai puţin cunoscută de furt de identitate este cea prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fără a fi distruse şi care conţin date personale şi bancare - trashing (25,8%). Totodată, intervievaţii au declarat că au fost victime ale diverselor tipuri de furturi de identitate după cum urmează: 45,3%, prin solicitarea de informaţii personale în timpul navigării pe internet; 42,9%, prin phishing - furt de date prin e-mail; 38,5% prin spam; 38% prin telefon de la persoane necunoscute.

Studiul a fost realizat în cadrul proiectul european - System for Prevention and Combat Identity Theft - SYPCIT