Bătrâna, Hunedoara cea mai mică comună din România!

Care sunt localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte? RFI România i-a adresat această întrebare sociologului Ciprian Iftimoaei, director adjunct la Direcția de Statistică Iași

Avem localități care au câștigat populație mai mult decât altele. Ele fac parte din zonele metropolitane ale marilor municipii, reședințe de județ. Cum este și Clujul sau Iașul. De pildă, comuna Florești din județul Cluj are în prezent o populație rezidentă de 52.735 de persoane. A crescut populația acestei localități cu aproape 30.000 de persoane față de Recensământul din anul 2011. De asemenea, este și comuna Chiajna din județul Ilfov cu o populație rezidentă de 43.584 de persoane care -de asemenea -a crescut cu circa 30.000 de persoane. Și avem și noi o comună în județul Iași. Este vorba de Valea Lupului care și-a triplat practic dimensiunea. Cu 291,2 % a crescut populația față de la recensământul precedent, în prezent fiind de 14.510 locuitori.

Pierd orașele locuitori în favoarea mediului rural? Care ar fi explicațiile pentru creșterile de locuitori din aceste localități?

Creșterile de populație în toate aceste localități- cum este Floreștiul, Chiajna, Valea Lupului, Miroslava din Județul Iași sau Dumbrăvița și Giroc din județul Timiș- se explică printr-o deplasare, o migrație dinspre urban spre rural. Dar migrația are loc către zonele limitrofe ale municipiilor mari, dezvoltate economic care sunt poli de creștere. E vorba de o populație cu resurse. Vedem dezvoltări imobiliare importante în toate aceste localități precum și construirea unor platforme industriale importante. De exemplu, comuna Miroslava din județul Iași, ca putere economică depășește municipiul Pașcani din același județ. Practic, municipiul Iași și comuna Miroslava concentrează circa 65 % din cifra de afaceri care este produsă de județ și peste 60 % din forța de muncă a județului Iași.

Care sunt cele mai mici localități potrivit ultimului recensământ?

Cea mai mică localitate este comuna Bătrâna din județul Hunedoara, care are numai 88 de locuitori. În scădere față de recensământul trecut când s-au recenzat 127 de locuitori. Vă mărturisesc că, înainte de dialogul cu dumneavoastră am intrat pe site-ul acestei comune pentru a mă convinge că există în realitate. Cu tot ceea ce înseamnă infrastructură instituțională. Și, într-adevăr, am văzut acolo site-ul primăriei cu un număr de opt consilieri locali. Unii dintre ei exercită chiar și anumite funcții de execuție. Cu siguranță sunt personal contractual, referenți pentru a nu se afla în situații de incompatibilitate. Neavând și populație. Parcă numele este predestinat Bătrâna. Din ce am observat funcționarii și consilierii locali sunt persoane pe care le putem încadra în categoria persoanelor vârstnice, după înfățișare. Orașul Băile Tușnad, de exemplu, este cel mai mic oraș din România cu doar 1372 de locuitori, oraș care mai degrabă pare o comună de mici dimensiuni, într-un județ al țării. Pe când cel mai mare oraș- conform datelor de la recensământul de anul trecut- este Popești Leordeni din Ilfov. Cel mai mic municipiu din România este Orșova din Mehedinți, cu o populație de doar 8506 persoane. În scădere cu 1935 față de anul 2011. Iar cele mai mari municipii, le cunoaștem... București, Cluj și Iași.

Care ar fi explicația pentru Băile Tușnad o stațiune turistică aflată în top pe vremuri?

Turismul și, în general activitățile din sectorul acesta Horeca sunt slab remunerate. De fapt, cele mai mici salarii orientate spre minimul pe economie le întâlnim în acest sector de activitate. Antreprenorii din din această zonă se plâng de lipsa forței de muncă, care cu siguranță a plecat în alte județe sau mai degrabă în străinătate pentru o viață mai bun. Pentru a căuta slujbe cu remunerație cel puțin decentă față de nivelul oferit acolo. Sunt multe orașe și stațiuni din acestea turistice care, sunt îmbătrânite, lăsate în paragină. Și care nu oferă în momentul de față, în afară de mediul natural, atracții deosebite pentru populație.