Timișoara, minus 70.000 locuitori la recensământ. Primarul Fritz: Populaţia reală, cel puţin la fel de mare ca și acum 10 ani

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2022 arată că județul Timiș a pierdut, în ultimii 10 ani, pest 33.000 de locuitori. În cazul Timișoarei, scăderea este de peste 68.000 de persoane.

Prefectul Mihai Ritivoiu și președintele CJ Timiș, Alin Nica, arată cu degetul înspre primăria condusă de USR-istul Dominic Fritz: „Cea mai de impact și dramatică veste ține de Timișoara. Orașul a scăzut cu 21,4%, de la 320.000 la 250.000. În comparație, Clujul a scăzut cu 37.978 persoane, ajungând la o populație de 286.598 locuitori. Eu consider conducerea Primăriei Timișoara direct responsabilă de dezastrul cu care confruntăm. Din cele 341 sectoare ale Timișoarei, 80 nu a fost recenzate (...) Mie mi se par puțin ciudate aceste cifre, pentru că vedem presiunea pe infrastructura rutieră din Timișoara, primul rând, pe serviciile publice din Timișoara, care nu poate fi în creștere, dacă populația scade. Îmi pare că recenzorii și Primăria Timișoara nu prea și-au făcut treaba atunci când s-a făcut acest recensământ și nu au tratat această acțiune cu importanța cuvenită”.

Potrivit lui Ritivoiu, în cazul Timișoarei, urmările ar fi dramatice: bani mai puțini de la buget, mai puțini polițiști locali şi reducerea multor alte servicii.

„Sunt 309.000 oameni care au domiciliul sau reşedinţa în Timişoara”

Primarul Dominic Fritz spune însă că situația trebuie privită mult mai nuanțat. În plus, datele de la Evidența Populației arată cu totul altceva. 

„La sfârșitul anului trecut, în bazele de date de la Evidența Populației Timișoara, populația Timișoarei a fost de 309.000 locuitori. Deci sunt în ziua de azi 309.000 oameni care au domiciliul sau reşedinţa în Timişoara. Poate că unii dintre ei, între timp, trăiesc altundeva. În acelaşi timp, ştim foarte bine că sunt mulţi oameni care nu şi-au făcut reşedinţa sau domiciliul, dar care stau în Timişoara. Este evident că populaţia reală în Timişoara este cel puţin la fel de mare ca și acum 10 ani. Avem o presiune crescută pe infrastructura şcolară, avem în fiecare an aproape 1.000 de elevi în plus. Avem în fiecare an înmatriculări auto în plus, avem o presiune crescută pe spitale”, susține acesta.

Primarul Timișoarei consideră că datele de la recensământ ar trebui transparentizate, pentru a se ști exact, pe fiecare categorie, cum s-a ajuns la numărul oamenilor care s-au autorecenzat ori au fost recenzaţi direct de către recenzori. E singura modalitate prin care oamenii ar putea avea încredere în această procedură.

Fritz: Pragurile pot fi oricând schimbate de guvern

În ceea ce privește efectele directe ale scăderii numărului de locuitori, ele nu ar fi atât de severe. Cel puțin nu în ceea ce privește strict banii. „Pare să circule mai multe dezinformări; noi banii pe care îi primim din bugetul de stat sunt din impozite defalcate, din impozitul pe venit, adică 63% din ce câştigă un timişorean într-o firmă care are sediul în Timişoara ne revine nouă în Timișoara. Nu e pe baza unor estimări, e pe baza contractelor de muncă. La fel, pentru elevi primim banii pentru elevii care sunt, deci nu ne scad veniturile în urma acestui recensământ”, spune Dominic Fritz.

Potrivit lui Dominic Fritz, într-un oraș ca Timișoara, primăria nu ar fi putut face mai mult pentru a găsi recenzori. Plata de 7 lei per chestionar nu a fost deloc atractivă, iar 100 din cei 350 recenzori au renunțat pe parcurs, considerând că e prea multă bătaie de cap pentru prea puțini bani.

Primarul Timișoarei consideră că, având în vedere scăderea populației în toate marile orașe, va fi nevoie de schimbări legislative la nivel național. Altfel, vor fi urmări negative pentru toată lumea: „O consecinţă reală ar putea să fie că există nişte praguri pentru alocare de personal, câţi oameni putem angaja în primărie şi câţi poliţişti locali putem să angajăm. Dar aceste praguri sunt subiective şi pot fi oricând fi schimbate de guvern. Eu mă aștept ca, dat fiind că, pe hârtie, toate oraşele mari din România au pierdut populaţie, dar în realitate ştim că zonele metropolitane au crescut şi presiunea pe oraşe a crescut. Mă aștept ca împreună cu ceilalţi primari din Asociaţia Municipiilor din România să vedem inclusiv ce ajustări trebuie să facem la aceste praguri”. 

Comune mult mai populate decât orașele

În județul Timiș, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte, sunt comunele Giroc, Dumbrăvița și Moșnița Nouă, aflate la marginea Timișoarei. Toate cele trei aproape că și-au dublat, practic, populația în zece ani și au, fiecare dintre ele, mai mulți locuitori decât oricare din cele șapte orașe din județ. Girocul, de exemplu, cu peste 22.000 de locuitori, are o populație de peste patru ori mai mare decât a orașului Ciacova. 

Concluzia primarului Dominic Fritz? „Unu la mână, acest recensământ nu are capacitatea să ne arate realitatea din teren și în sensul ăsta a eșuat și, trebuie s-o spunem, Guvernul României a eșuat, și în același timp realitatea administrativă, forma în care ne organizăm administrația în România la nivel local, nu mai funcționează. Avem un UAT Timișoara care de fapt deservește o zonă metropolitană și cifrele oficiale despre populația acestui UAT nu corespund cu realitatea noastră economică și socială”, susține el