Leonard Stafie spune ca angajatorii nu mai trebuie să trateze muncitorii ca unelte tehnice iar statul trebuie să investească în educația agricolă din mediul rural. Constrângerile, spune expertul, nu vor da rezultate. În Spania au interzis creșterea porcilor în gospodării dar ar avea clasa politică din România curajul de a lua măsuri similare? RFI România i-a adresat această întrebare lui Leonard Stafie, doctor inginer, reprezentant Asociația Crescătorilor de Păsări de Carne si Ouă
În Spania au interzis în gospodăriile în ce sens.... să mai ții porcul să-i arunci niște porumb așa... din plictiseală să-i dai de mâncare și să îți bați joc de el. În schimb, în Spania i-au ajutat pe cei care vor să crească porci să-i aducă la un nivel de control sanitar-veterinar a microfermei. Ca să-și păstreze tradiția. În continuare în Spania găsim ferme sau microferme pe sistemul ...porcul se plimbă prin pădure, mănâncă ghinde și se taie partea din spate și se face jambonul sau nu știu ce specialitate cu ghinde. Este vorba de percepție. Este foarte simplu să spui că noi românii suntem specializați pe chestia asta. Noi interzicem tot timpul dar nu dăm o soluție de mijloc sau o soluție ca și gospodarul să-și mănânce în gospodăria proprie porcul. Iar cu privire la întrebarea dacă politicienii și-ar asuma o asemenea măsură vă spun că nu. Pentru că toți am crescut la țară, toți am avut un bunic sau avem în continuare un bunic care crește un porc și parcă are un gust mai bun.
Cum se pot proteja marii producători de închiderea fermelor? Pentru că mulți lideri de asociații spuneau că se vor închide foarte multe ferme și vom ajunge să importăm carne de curcan, de porc, de pui.
La porc oricum stăm foarte prost. Nu de acum ci de 10- 15 ani. Din cauza importurilor și a cărnii provenite din sistemul intracomunitar. Dacă tu produci la momentul actual cu 8-9 lei carcasa de porc și o aduci din Polonia sau din Germania cu 8 sau 7 lei. Este o diferență de preț eu spun că..... ceva nu este în regulă și atunci automat te închide din punct de vedere economic. Din punct de vedere epizootologic în fermele mari și în fermele industriale de creștere a puilor sau de creștere a porcilor angajații semnează un angajament prin care spun că acasă la ei nu cresc pasăre sau nu cresc porc. Dar câți dintre ei respectă acest lucru? Iar angajatorul - mai ales că știți penuria de forță de muncă - acum să-l dea afară pentru că a crescut trei găini și a intrat în fermă este o problemă. Sau au mai apărut probleme în momentul în care nu s-a respectat fluxul sanitar-veterinar.
Discutăm că au sărit peste fluxul sanitar-veterinar, nu și-au mai făcut duș, nu și-au schimbat hainele de țară, hainele de acasă cu hainele de serviciu. Și atunci au apărut acele focare de boli. Dacă vorbim la păsări de gripă aviară, la porci de pesta porcină africană. Și aici ține tot de educație și de conștiința omului. De asta spun, știți, înainte de 90 la țară, de exemplu, se făcea agricultură și era o oră în timpul săptămânii în clasele I-VIII în care se făcea agricultură, zootehnie și tot felul de povești. Deci copiii erau cumva inițial inițiați în sistemul de creștere economică sau de exploatare economică a terenului. Iar la oraș învățau să țină o cheie în mână iar fetele să coase, să tricoteze ceva. Eu cred că acest lucru ar trebui reînviat mai ales la țară. Pentru că trebuie să aibă niște cunoștințe minime sanitar-veterinare și de creștere a animalelor și a păsărilor sau de exploatare a terenului. Pentru că în momentul în care are niște cunoștințe minime atunci își pune întrebări și o să respecte anumite norme minime.
Practic, vorbim despre educație. Pot conștientiza oamenii pericolele la care se expun, la care își expun angajatorii și locurile de muncă nerespectând normele sanitare? Fără constrângeri?
Dacă s-ar respecta și s-ar veni cu exemple concrete, da. Odată pe lună faci o prezentare tu ca angajator. Când se face protecția muncii și pregătirea pentru incendiu faci o prezentare de jumătate de oră cu ce se poate întâmpla când pătrunde un agent microbian în fermă. Și să luați niște imagini din astea șocante cu niște animale moarte din cauza bolilor sau niște oameni bolnavi de trichinela sau de antrax. Și atunci cred că s-ar schimba puțin optica în momentul în care ar vedea niște imagini cum sunt cele pe pachetul de țigări. Dar asta înseamnă că și angajatorul trebuie să conștientizeze faptul că trebuie să-și educe angajatul și să dea o importanță omului din fermă. Adică să nu îl trateze ca și pe o unealtă tehnică. Că dacă îl tratează ca pe o unealtă bineînțeles că și omul reacționează la fel. Și atunci o să avem aceeași problemă tot timpul și o să discutăm. Într-adevăr, ce se întâmplă acum în România cu aceste mici microferme gospodărești nu este în regulă din punct de vedere sanitar veterinar. Oricâte vaccinări ai face tu în fermă mai ales în momentul în care tu ai o presiune epizootologică extraordinară în jurul fermei ar putea să nu ajute. Nu să interzicem e soluția. Să îl învățăm cum să crească găina cum trebuie, să asigure condiții cum trebuie.
Să explicăm omului, de exemplu, să nu țină furajul afară, adăpătorile și hrănitorile. Pentru că pot fi pot veni păsările sălbatice mănâncă din aceste hrănitori și adăpători și defecă și atunci pot împrăștia boli virotice, cum este gripa aviară. Vine lebăda sau vine.... nu știu ce cocostârc cu gripă aviară de prin Asia și au oprit undeva și au mâncat dintr-o gospodărie...vin apoi niște vrăbiuțe și după aia s-au dus de colo - colo. Și a apărut boala. Să îi învățăm să folosească hrănitoare automată și o adăpătoare semiautomată. Să nu țină într-un lighean de tablă apa ca să fie stricată. Să învețe să decontamineze aceste adăpători întâi. Să încerce să folosească un așternut permanent în poiata de găini sau la porc și să facă o decontaminare periodică. Să încerce să nu intre cu hainele care se duce pe la trei vecini ....să nu intre și cu o bocancii sau cu cizmele pe care le are la el în coteț la porc, la vacă sau la găini. Să aibă un echipament pentru gospodăria proprie și în momentul în care și-a terminat treaba de rânit la vacă, de rânit la porci, de a administra hrana să lase cizmele și să aibă o tăviță cu decontaminant. Să-și ia niște încălțări pe care să le utilizeze și în altă parte și alte haine de schimb. Cred că nu este atât de greu să îți dai jos - cred că orice om normal face lucrul ăsta - să-și dea jos niște haine și să aibă grijă de acele salopete de lucru și cizme de lucru.
Să nu le utilizeze în altă gospodărie țărănească. Cred că sunt niște măsuri de bun simț și normale. Și nu cu foarte mulți bani.
Revista Presei
Top articole
