Ungaria conduce topul mortalității prin cancer

Un indicator al nivelului de trai din diferite țări este PIB-ul pe cap de locuitor. Strict pe baza acestuia, populația Ungariei trăiește mult mai bine decât cea a României. În 2021, PIB-ul pe cap de locuitor în țara vecină era de 18.000 de dolari, iar în România, cu 4.000 de dolari mai puțin. De aici s-ar deduce că și sănătatea maghiarilor este mult mai bună decât a românilor, însă datele arată altceva, cel puțin din punct de vedere al îmbolnăvirilor de cancer.

Pentru început, să vedem date mai generale. Speranța de viață e cu peste un an mai ridicată în Ungaria, 75,7 ani, față de 74,2 ani în România, ceea ce ar confirma un nivel de trai mai bun. Procentul populației de peste 65 de ani este aproximativ același, 20%. Urmează însă statisticile privind cancerul, unde situația se schimbă radical. Incidența cancerului este de 491 în România și 623 în Ungaria, iar mortalitatea la 100 de mii de locuitori este 264 în România și 328 în Ungaria. La acest din urmă indicator, Ungaria este chiar pe primul loc în Europa, fiind urmată de Croația și Slovacia. Din punct de vedere al mortalității prin cancer, România se află în apropierea mediei europene, ceea ce poate părea o poziție relativ bună, însă detaliile, mai puțin. Cancerul este a doua cauză principală de deces în România după bolile cardiovasculare, reprezentând 19% din totalul deceselor. Adică fiecare a cincea persoană moare din cauza unei forme de cancer. Acestea fiind, în majoritatea cazurilor, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de prostată în rândul bărbaților, respectiv cancerul de sân, cancerul pulmonar, cancerul colorectal și cancerul de col uterin în rândul femeilor, aflăm din raportul OECD. Atât în România, cât și în Ungaria factorii de risc care pot duce la cancer sunt cei comportamentali, adică fumatul, consumul de alcool și obezitatea, dar și factorii de mediu, respectiv poluarea.

În ce privește fumatul, observăm o situație total opusă între cele două țări. În România prevalența fumatului este mai mare la persoanele cu venituri mari și a celor cu nivel de educație ridicat. În Ungaria este tocmai invers: de 3 ori mai mulți maghiari cu un nivel de școlarizare scăzut fumează zilnic față de cei cu studii superioare. În ce privește veniturile, de două ori mai mulți oameni cu venituri mici fumează zilnic decât cei cu un nivel ridicat.

În România, o problemă separată o reprezintă fumatul în rândul adolescenților. Aproape o treime dintre cei cu vârste între 15 și 16 ani au declarat că au fumat în ultima lună, față de media UE de 21%, adică mai puțin de un sfert.