Propunerea privind admiterea la liceu, făcută din pix, invită la segregare (Interviu)

Ariana Duduna: Mi-e greu să zic că aveam o așteptare anume de la noile legi. Sunt anumite subiecte care mi se pare reglementate mai bine, ceea ce m-a surprins plăcut. Chiar dacă, totuși, nu sunt reglementate perfect. Un exemplu ar fi transportul elevilor, unde e o îmbunătățire semnificativă față de draft-ul care fusese dat pe surse.

Totuși, încă există anumite programe de reglementare, de paralelism, dar care ar fi punctuale. Sunt anumite îmbunătățiri față de ce a fost transmis în vară de către ministrul Sorin Cîmpeanu și față de ce a ieșit pe surse.

M-a surprins într-un mod amar în sensul în care sunt probleme care poate nu sunt atât de rele cum erau, dar care, totuși, reprezintă un downgrade față de legea actuală. Sunt multe subiecte unde face un pas în spate în locul unui pas în față.

Cel mai mare pas în spate ar fi modul în care se desfășoară evaluarea națională, cu acea admitere dublă. Nu am reușit să îi vedem rostul acelui examen de admitere. Pe lângă asta, în conferința de presă s-a precizat în mod eronat faptul că evaluarea națională va rămâne la fel la matematică și română.

Acest lucru este fals. În acest moment evaluare națională nu e la matematică și română. E la română, o probă transdisciplinară de științe, o probă de competențe civice, o probă la o limbă de circulația internațională și o probă de folosire a calculatorului. Acest lucru nu s-a aplicat niciodată. A fost prorogat și de asta evaluarea națională s-a dat până în acest moment doar la matematică și română.

Dar în lege aveam mai multe probe care aveau rolul de a vedea exact care sunt competențele pe care le deține un elev la 15 ani. Lucruri de bază, la 15 ani să știi să trimiți un email, să știi cum funcționează un calculator și poate să știi niște noțiuni de bază de programare.

La 14 – 15 ani să cunoști ceva limbă engleză. Tot așa, la 14 – 15 ani să știi anumite noțiuni de științe. Sunt lucruri normale în orice societate dezvoltată. Practic face un pas în spate pentru că până acum putem spune că exista măcar intenția de a avea o evaluare care chiar să corespundă și să evalueze intențiile elevilor, acum lipsește chiar și această intenție.

O altă problemă ar fi că partea de arhitectură curriculară nu este foarte curajoasă, nu conține o reformă reală. Astea nu putem spune că sunt lucruri propriu-zis rele.

Dar sunt multe reforme, inclusiv unele propuse în legea 1 și nu s-au aplicat, care ar fi putut fi preluate. De exemplu, trecerea clasei a IX-a în învățământul gimnazial. Ar fi fost benefică elevilor. Avem multe țări care folosesc un sistem de 6 – 3 – 3, nu de 4 – 4 – 4. Adică 6 ani de învățământ primar, 3 ani de învățământ gimnazial și 3 ani de liceal.

Pe lângă asta, curriculumul este în continuare rigid. Se păstrează noțiunea de profil, care este una rigidă. Vă dau un exemplu. Eu, dacă aș vrea să studiez și latină și biologie pentru că îmi plac ambele materii nu am posibilitatea aceasta în liceu. Chiar dacă alte țări și o bună parte din statele europene au trecut la un curriculum flexibil, poate cu anumite cerințe de îndeplinit pe partea de arii curriculare, dar în care elevii își aleg materiile la clasă individual.

Reporter: Mai e o chestiune cu evaluarea națională și examenul la liceu la care ministra nu renunță. A mai scăzut procentul la 60%.

AD: Nu am susținut această idee încă de când a fost propusă de fostul ministru Sorin Cîmpeanu. Considerăm că măsurile de evaluarea națională și de la bacalaureat, în special, sunt luate din pix. În vară, referitor la evaluarea națională ni s-a spus că va fi un examen cu subiecte făcute de colegii pe 90% din locuri pentru că colegiile au nevoie de autotomie în a-și face subiectele și a-și selecta elevii.

Acum se vine cu altă propunere, care arată aproape la fel, doar că se scoate noțiunea de colegii. Toate liceele pot să facă un astfel de examen la două materii, iar subiectele sunt centralizate. Practic, tot scopul, tot sensul pe care acea admitere despre care am vorbit în vară în mandatul fostului ministru dispare, dar se păstrează această admitere sub o altă formă.

Dispare fondul, dar rămâne forma. Tocmai pentru că fondul acestei admitere era unul greșit, acum a dispărut, dar forma rămâne fără o anumită justificare. Justificarea că elevii nu se potrivesc cu profilul ilustrează doar faptul că noțiunea de profil este una prea rigidă și că nu ar trebui să existe, cel puțin nu în forma actuală.

Această admitere este segregare pe față doar pentru că tocmai pentru că în liceele la care se va face această selecție se vor duce copiii care își permit meditații, care vor putea să se ducă la meditații la mai multe materii, nu doar la matematică și română, ci și la chimie și biologie, așa cum a dat exemplul doamna ministru.

Dacă se constata că există o problemă în alegere profilului și că evaluarea ar rezolva-o, condiții cumulate, atunci nu văd de ce nu s-ar fi putut introduce o probă de profil la evaluarea națională, nu un examen de admitere separat.

Rep: Pentru că doamna ministru spunea că poate copilul să aibă o zi proastă la matematică, dar nu și la română. Era un argument. Stă în picioare?

AD: Atunci sunt mai multe opțiuni, care au fost propuse inclusiv de legea 1. Să se ia în calcul portofoliul elevului, dacă tot îl introducem. Să se ia în calcul notele din V – VIII. Să fie mai multe sesiuni pentru evaluarea națională, nu doar una singură.

Avem deja sesiunea pentru olimpici. Nu văd de ce nu am putea avea încă o sesiune pentru copiii care în ziua respectivă au avut o anumită situație. Nu e un argument care să în picioare. Mai ales că doamna ministru a eliminat cel procent 20% din medie. De fapt, e posibil să îl fi eliminat fostul ministru. Totuși, acel procent avea scopul de a ajuta copiii.

Rep: Care ar fi de fapt concluzia? Schimbă aceste proiecte educația așa cum ar trebui? Sau sunt mai mult din pix și cam așa vor rămâne, pe hârtie?

AD: Proiectele în sine nu pot să schimbe învățământul. Aplicarea proiectelor să zicem că poate, dar proiectele nu. Vă dau exemplu salariilor profesorilor. E logic că sunt de acord cu mărirea salariilor profesorilor. Dar pentru a mări salariile profesorilor nu este suficient să fie stabilit în legea 1. Ar trebui stabilit inclusiv în legea salarizării, unde probabil vor apărea probleme.

Rep: Și nu e deloc clar cum e stabilită performanța, cum o măsori.

AD: Proiectele nu pot să schimbe nimic. Proiectele pot să fie prorogate încă cinci ani. Degeaba avem legile. Sunt șanse mari să se întâmple cum s-a întâmplat și cu legea 1, o bună parte din măsuri să nu se aplice niciodată sau să aplice târziu sau să fie schimbate peste o lună, două, trei de Parlament. Oricine are iluzia că legile educație pot să schimbe ceva se înșală. Da, aplicarea legilor poate, dar legile singure nu.

Rep: Pe scurt, vor face România mai educată?

AD: Depinde de cum vor fi aplicate. Depinde dacă vor fi aplicate. Depinde dacă vor mai fi modificate. Dar cu măsuri gen examen separat de admitere, nu.