Femeile au obținut mici victorii în lupta împotriva patriarhatului de la Vatican

Instituția seculară are o arhitectură inerent patriarhală, începând cu Gărzile Elvețiene de la porțile orașului, până la cardinalii așezați în Piața Sf. Petru.

Vaticanul reflectă Biserica Romano-Catolică în general, care interzice divorțul, avortul și hirotonisirea femeilor.

Cu toate acestea, îndemnul pontifului la reformă a făcut ca mai multe femei să primească roluri în administrația Vaticanului, chiar dacă aceste roluri sunt, în principal, în spatele cortinei.

De la economiști la secretare, istorici și arhiviști, 649 de femei au lucrat în 2019 pentru Curtea Romană, 24% din angajați, față de 385 în 2010, conform ultimelor cifre disponibile.

În timp ce schimbările care au loc în cel mai mic stat din lume sunt celebrate public, zece femei intervievate sub condiția anonimatului au descris pentru AFP rezistența pe care o întâlnesc și condescendența cu care se confruntă, în special în rândul clericilor.

Una dintre ele a denunțat „tavanul de sticlă și atitudinea general paternalistă de pe coridoare”, cu o viziune învechită despre „femeia sensibilă, blândă, pe care o regăsim în discursurile Papei”.

„Uneori simțim că ne consideră stagiari. Sunt gesturi mici, o mână pe umăr, o lipsă de considerație, remarci aproape zilnice despre aspectul fizic și îmbrăcăminte”, a adăugat ea.

Unele au povestit că au sentimentul că sunt supuse unui ordin implicit să fie tăcute și docile. Altele și-au exprimat frustrarea că li s-au dat funcții mai puțin importante.

„Este un drum încă lung de parcurs”, a spus o femeie.

„Mentalitatea macho”

În 2016, a fost creată asociația „Femei în Vatican”, o rețea de aproximativ o sută de membri care se întâlnesc în fiecare lună „pentru a progresa rolul femeii”, a declarat pentru AFP președintele asociației, Margherita Romanelli.

Cu patru ani mai devreme lua naștere un supliment de ziar lunar pentru femei, creat de către L'Osservatore Romano, ziarul oficial al Vaticanului. Inițiativa surpriză a fost lăudată de mulți, dar a dat repede de probleme.

Fondatorul acestuia, Lucetta Scaraffia, jurnalist și istoric, și-a dat demisia în 2019, denunțând un „climat plin de neîncredere”.

Reformele lui Francisc au fost, în esență, „cosmetice” și au ascuns, de fapt, o „mentalitate macho”, care presupunea că „femeile trebuie să slujească fără să ceară nimic în schimb”, a spus aceasta pentru AFP.

Scaraffia a remarcat „sclavia modernă” a călugărițelor angajate în Vatican și alte părți, spunând că acestea sunt „slujitoare” în casele preoților, episcopilor sau cardinalilor, care „gătesc, fac menajul, spală rufe” și că sunt „prost plătite”.

Și a criticat abuzul sexual asupra călugărițelor din Roma și din alte părți ale lumii.

O voce

În ciuda acestor critici, mulți salută accelerarea unui proces început fără fanfară, acum aproape douăzeci de ani.

Numărul femeilor în funcții cu responsabilitate la Vatican, unde se aplică o strictă paritate salarială între sexe, s-a triplat de la alegerea lui Francisc ca Papă, în urmă cu 10 ani, de la directorul Muzeelor Vaticanului, Barbara Jatta, la Alessandra Smerilli, prima femeie numită într-o funcție echivalentă cu cea a unui ministru adjunct.

„Vaticanul are întârziere, dar astăzi femeile au o voce, nu se mai lasă împinse de colo-colo”, a spus o reprezentantă oficială, în vârstă de patruzeci de ani.

Capul celor 1,3 miliarde de catolici din întreaga lume a permis femeilor să ai aibă roluri mai extinse în timpul slujbelor, de la cititoare și slujitoare în altar, până la participarea la ritualul de spălare a picioarelor din Joia Mare.

Și Francisc continuă să facă mici pași înainte, inclusiv prin schimbarea regulilor pentru a permite femeilor să aibă un vot în numirea episcopilor.

„Acum zece ani, nu ar fi fost posibil să ne imaginăm o asemenea evoluție”, a declarat Gudrun Sailer, jurnalistă austriacă la Vatican News și autoarea cărții „Femei în Vatican”.

„Un proces de lungă durată”

Confruntate cu discrepanța dintre aceste schimbări și misoginia trăită la locul de muncă din Vatican, unele femei se întreabă ce strategie să adopte.

„Unele consideră că ar trebui spus adevărul și că trebuie denunțat comportamentul rău, în timp ce alțele cred că acest lucru este contraproductiv și că ar trebui să ne mulțumim cu pașii mici înainte”, a declarat una dintre femei pentru AFP.

Romilda Ferrauto, membră a „Femei în Vatican”, a spus că schimbarea mentalităților a fost „un proces de lungă durată”.

„Strategia lui Francisc este de a face mici gesturi și de a aștepta ca restul să fie făcut de ceilalți”, a spus aceasta.

Schimbările din Vatican apar pe măsură ce Biserica Catolică, la nivel global, intră într-o discuție vastă, care va dura luni de zile, asupra viitorului său.

Cu mult înainte de mișcarea #MeToo, bisericile protestante au început să ofere femeilor funcții de vârf, iar unii teologi, precum Anne-Marie Pelletier din Franța, spun că Papa trebuie să profite de oportunitatea de a face mișcări rapide și hotărâte.

Hirotonisirea femeilor ca diaconi sau chiar cardinali „ar fi un gest simbolic, puternic pentru a radia aceste stereotipuri”, a spus aceasta.

Traducere și adaptare de Andrei Paraschiv de pe pagina în limba engleză a France 24.