Cum a luat naștere Muzeul Abandonului

În România, trăiesc peste 40.000 de copii abandonați. Dintre aceștia, 300 au fost abandonați în maternități și în alte unități sanitare doar în primele nouă luni ale anului trecut după cum arată datele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA). 

Abandonul este o traumă pe care România o moștenește încă din perioada regimului comunist. O consecință a Decretului 770, prin care avortul era interzis pentru a spori numărul populației, a fost și numărul mare de copii abandonați și ajunși în grija statului român, în condiții precare.

Este o traumă care a continuat și după 1990, când statul român a făcut foarte puține eforturi pentru a-i ajuta pe acești copii. 

În acest condiții a luat ființă în 2021 Muzeul Abandonului, un proiect realizat de Oana Drăgulinescu, care dorește să readucă în conștiința colectivă adevărata față a abandonului început în perioada comunistă.    

Programul dezvoltat de Oana Drăgulinescu, împreună cu o echipă tânără de designeri, arhiviști, scenografi, editori și experți media, spune povestea celor sute de mii de copii abandonați în urma decretului 770.



„Este o parte din istoria recentă a României, o istorie începută în 1966, odată cu Decretul 770, care interzicea contracepția și avortul. Și de aici au generat o mulțime de tragedii”,spune, la RFI, Oana Drăgulinescu, fondatoarea Muzeului Abandonului. 

Proiectul se folosește de arhive, istorie și tehnologii precum realitatea virtuală pentru a transmite că abandonul este încă un subiect relevant pentru societatea de azi și că afectează mai mult decât generația tânără. 

„Cumva, Muzeul Abandonului pare un subiect foarte greu de dus, dar de fapt, în spatele lui există o intenție de lumină și de speranță”, a explicat la RFI, inițiatoarea proiectului.



Inițiativa, deocamdată exclusiv în format digital, dorește să devină un spațiu al dialogului și să aducă subiectul abandonului mai aproape de cotidian. Puteți vizita aici Muzeul Abandonului.